VIDEO Compania Roşia Montană pierde în procesul cu Ministerul Mediului

Curtea de Apel Bucureşti nu a dat câştig de cauză companiei canadiene în procesul în care aceasta solicita reluarea evaluării proiectului minier. Decizia Curţii poate fi contestată.Reprezentanţii Roşia Montană Gold Corporation au refuzat să comenteze decizia şi să prezinte planurile de viitor ale companiei.

Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au pronunţat, miercuri, prima sentinţă în procesul prin care Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a cerut obligarea Ministerului Mediului de a relua procedura de autorizare a proiectului minier privat din Munţii Apuseni.

După un an şi jumătate de procese, instanţa din Bucureşti a respins acţiunea juridică a companiei din Roşia Montană.Procesul de evaluare a impactului asupra mediului a fost oprit în octombrie 2007 de fostul ministru al Mediului, Attila Korodi, pe motiv că certificatul de urbanism emis de Consiliul Judeţan Alba a fost anulat definitiv de justiţie.

„Admite excepţia privind autoritatea de lucru judecat. Respinge în puterea autorităţii lucrului judecat acţiunea reclamantei şi a intervenienţilor în interesul acesteia“, se afirmă în minuta pronunţată de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti.

Din punct de vedere juridic, „autoritatea lucrului judecat“ înseamnă că pe obiectul dosarului exista deja o hotărâre pronunţată de o altă instanţă. La ce s-au referit concret judecătorii va fi făcut public doar după motivarea sentinţei. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă şi poate fi contestată prin recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Canadienii nu comentează

Deşi decizia Curţii a fost dată miercuri, reprezentanţii companiei Roşia Montană Gold Corporation nu au dorit să facă niciun comentariu cu privire la evoluţia viitoare a proiectului. Proiectul minier de la Roşia Montană este deţinut în procent de 80 la sută de compania canadiană Gabriel Resources, acţionarul majoritar al RMGC SA.

Celălalt acţionar important este compania Minvest Deva, cu aproximativ 19% din acţiuni. Potrivit propriilor estimări, Gabriel Resources a investit în România peste 380 de milioane de dolari prin Roşia Montană Gold Corporation şi va aloca mai mult de 2,5 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectului de la Roşia Montană.

Din studiile de până acum reiese că în Apuseni se află cel mai mare zăcământ aurifer din Europa – peste 300 de tone de aur, la care se adaugă peste 1.500 de tone de argint. Canadienii declară că exploatarea ar aduce peste 7,5 miliarde de dolari, dintre care 4 miliarde ar reveni statului român. În realitate însă, numai 1,8 miliarde de dolari înseamnă beneficii directe pentru România, restul de 2,2 miliarde despre care vorbesc cei de la RMGC fiind beneficii indirecte.

Legea anticianuri

Investitorii susţin că mineritul este singura alternativă viabilă pentru condiţiile de trai din zonă

Un impediment pentru dezvoltarea proiectului propus de canadieni părea să fie propunerea legislativă privind interzicerea utilizării cianurii în minerit, propunere înaintată, în 2007, de Gheorghe Funar şi Peter Eckstein Kovacs. După ce a fost respins de Senat, proiectul legislativ a fost trimis către Camera Depuţatilor, care are rol decizional.

Anterior dezbaterii din Cameră, propunerea trebuie să primească avizul a trei comisii: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru industrii şi servicii. Prima dintre acestea a dat aviz negativ, iar cea de a doua – aviz pozitiv. Dezbaterile s-au blocat însă în Comisia pentru industrii, unde textul proiectului a suferit unele modificări. Astfel, deputaţii au decis că cianura ar trebui interzisă numai dacă nu respectă procentajul impus de reglementările europene.

Campanie publicitară mincinoasă

În ultimul an şi jumătate, RMGC a continuat o singură investiţie ce are legătură cu proiectul minier. A finalizat construcţia cartierului „Recea“ din Alba Iulia, unde se vor muta peste 100 de familii care au acceptat să-şi vândă proprietăţile la companie. Valoarea investiţiei a depăşit 30 de milioane de dolari. Compania a lansat însă o ofensivă consistentă pe o altă direcţie, mai exact în domeniul mediatic, prin campania „În ce proiecte ar trebui să investească România patru miliarde de dolari?“.

Spoturile televizate au fost difuzate până în data de 23 iunie, când Consiliul Naţional al Audiovizualului a decis oprirea campaniei semnate de „23 Communication Ideas“, a lui Bogdan Naumovici. Membrii CNA au motivat decizia prin faptul că spoturile induc publicul în eroare, lăsând impresia că toate cele patru miliarde de dolari sunt la dispoziţia statului român, în timp ce, în realitate, statul nu ar beneficia direct decât de 1,8 miliarde, restul reprezentând beneficii indirecte.

Decizia CNA a venit însă tardiv, cu numai două zile înainte de finalizarea programată a campaniei.
Reprezentanţii RMGC nu comentează decizia CNA, dar spun că vor continua ofensiva în domeniul publicităţii. „Vom cheltui atât cât este necesar până când vom şti sigur că publicul este conştient de beneficiile proiectului nostru“, ne-a declarat Cătălin Hosu, director de comunicare în cadrul RMGC.

Iată una dintre reclamele interzise de CNA

Get the Flash Player to see this player.

url=/editor_files/Flash/spot1[1].flv width=400 height=300 loop=false play=false downloadable=false fullscreen=true displayNavigation=true displayDigits=true align=center dispPlaylist=none playlistThumbs=false

Ministerul Mediului nu ar avea nicio problemă cu acordarea avizului de mediu dacă specialiştii se pronunţă pentru derularea proiectului, însă Guvernul este mandatat să ia o decizie politică în acest caz.

Nicolae Nemirschi
ministrul Mediului

Vom cheltui atât cât este necesar până când vom şti sigur că publicul este conştient de beneficiile proiectului nostru.

Cătălin Hosu
director comunicare Roşia Montană Gold Corporation

Istoricul unui proiect controversat

Opozanţii proiectului spun că soluţiile pentru regiune sunt agricultura şi ecoturismul

Septembrie 1995: licitaţie pentru concesionarea iazurilor din perimetrele aurifere din Munţii Apuseni, câştigată de Gabriel Resources Ltd.

Aprilie 2000 : Roşia Montană Gold Corporation (companie rezultată din asocierea Gabriel Resources Ltd. şi Compania Naţională Minvest) anunţă proiectul de reexploatare a unor zăcăminte de aur din zona Roşia Montană.

Februarie 2002: încep negocierile cu sătenii din Roşia Montană pentru strămutarea gospodăriilor din apropierea perimetrelor de exploatare auriferă.

Iunie 2003: premierul de atunci, Adrian Năstase, declară că proiectul nu e o prioritate pentru România, având în vedere riscurile sociale şi de mediu pe care le implică.

Ianuarie 2004: Ministerul Culturii eliberează un certificat de descărcare arheologică pentru patrimoniul arheologic din Masivul Cârnic.

Iunie 2005: Curtea de Apel Alba anulează certificatul emis de Ministerul Culturii în 2004.

August 2007: Curtea de Apel Timişoara decide suspendarea certificatului de urbanism al RMGC.

Septembrie 2007: Ministerul Mediului opreşte procesul de evaluare a impactului asupra mediului a proiectului ca urmare a suspendării de drept a certificatului de urbanism.

Decembrie 2007: RMGC contestă în instanţă decizia Ministerului Mediului.

Iulie 2009: Curtea de Apel Bucureşti respinge contestaţia formulată de RMGC faţă de decizia Ministerului Mediului. Decizia poate fi atacată prin recurs.