Adevarul.ro

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului susţine că odată cu aplicarea garanţiei pe PET-uri este nevoie de spaţii pentru depozitarea lor. Mihail Fâcă spune că străinii intenţionează să intre deja pe piaţa din România cu tehnologii ce transformă deşeurile din plastic în biocombustibil sau în geomembrane.

„Adevărul“: Cum vor fi convinşi producătorii de băuturi să introducem sistemul „buy-back“?

Mihail Fâcă: Eu sper ca ei să nu fie împotriva acestui sistem pentru că, altfel, avem o mare problemă. S-a dovedit că, dacă ne bazăm doar pe educaţia cetăţeanului indisciplinat, nu avem rezultate. Mai mult, statul nu are capacitatea coercitivă să-l pedepsească suficient de drastic.

În aceste condiţii, singura soluţie o reprezintă acest sistem stimulativ de gestionare a deşeurilor, ce funcţionează foarte bine în altă parte. Deci nu trebuie să inventăm noi roata. Copiem procedura, o adaptăm situaţiei de la noi şi-i dăm drumul, iar dacă se gripează pe undeva mecanismul se corectează.

Ce altă piedică ar mai sta în calea implementării garanţiei pe PET?

Cum vor reacţiona producătorii şi cine gestionează fondul de garanţie, acestea sunt chestiuni pe care le vom lămuri cu ei. Eu am altă emoţie mare. La început vom avea nevoie de nişte spaţii foarte mari de stocare a deşeurilor din PET-uri fiindcă tot acest sistem de colectare, ce va funcţiona cu siguranţă, va trebui să fie însoţit de componenta de reciclare.

Or, în momentul de faţă a căzut fantastic piaţa de valorificare externă a PET-urilor. Ţările prelucrează în primul rând deşeurile produse în interior. Sistemul va avea succes, dar trebuie să încurajăm şi dezvoltarea unei economii „verzi”, ce foloseşte PET-urile.

Cum veţi face asta?

Am primit o cerere de la o firmă din Ungaria ce intenţionează să intre pe piaţa noastră cu o tehnologie pentru obţinerea de combustibil ecologic din  PET-uri. Mai au o fabrică în Polonia, ce funcţionează bine. Dacă tehnologia lor e compatibilă cu cerinţele noastre pe mediu, voi încuraja o astfel de investiţie şi o voi promova. În judeţul Prahova, coreenii deschid prima fabrică de geomembrană din PET-uri şi vor avea nevoie de o cantitate mare de deşeuri. Geomembrana este o textilă ce se foloseşte la construirea drumurilor sau la depozitele ecologice de deşeuri pentru a nu fi contaminată pânza freatică.

Cum vor reacţiona operatorii care se ocupă de gestionarea deşeurilor provenite de la producătorii de băuturi?

Se vor supune legilor ţării, fie că sunt sau nu de acord. Dacă pentru sănătatea mediului e mai bine aşa, chiar dacă un sistem de tip „buy-back” dăunează profitului unei companii, nici nu stăm la discuţii. România mai are nişte ţinte de predare a deşeurilor provenite din lemn, textile, PET-uri sau hârtie în utilaje mari de ardere, cum sunt termocentralele, ţinte pe care nu prea le îndeplineşte. Germania voia să exporte termocentralelor noastre deşeuri de genul acesta, cu titlu gratuit, dar, în felul acesta, Germania era cea care-şi îndeplinea ţinta şi nu noi.

Comisia Europeană nu ia în calcul ceea ce valorifici din altă ţară pentru atingerea ţintei tale de colectare. Dacă, după ce mi-am îndeplinit ţinta de colectare a deşeurilor reciclabile, ne dă Germania material gratuit pentru valorificare, primim cu mare drag, pentru că ajutăm agentul nostru economic producător de energie. De aceea trebuie să găsim nişte mijloace prin care să ajutăm colectarea, iar unul dintre ele este sistemul „buy-back”.

Rromii, un obstacol pentru colectarea selectivă

De ce în România nu funcţionează colectarea selectivă?

Românii nu pot fi educaţi să arunce deşeurile separat. În afară de indisciplina din rândul populaţiei, la noi, lucrurile sunt mult mai complicate pentru că în multe locuri colectarea selectivă se loveşte de nişte sisteme paralele ce intervin peste operatorul de salubritate oficial. Vorbim aici de nişte sisteme foarte bine puse la punct, ce generează un fenomen extrem de neplăcut.

Rromii strâng deşeurile înainte de a sosi maşina de gunoi 

Vă referiţi la afacerea rromilor cu deşeuri?

Da, e vorba despre rromii care distrug containerele numai pentru a recupera aceste sticle din plastic. În Ploieşti de exemplu, ei trec cu o oră înaintea maşinii de gunoi – ştiu atât de bine orarul! – , golesc tot, iar dacă încerci să încui containerele, ţi le sparg. Operatorul de salubritate este cel care raportează în ce măsură şi-a îndeplinit obiectivele de colectare, iar la nivelul Ploieştiului, el strânge doar 10% din câte deşeuri reciclabile se adună de fapt.

În aceste condiţii, cum să-şi mai îndeplinească ţinta de colectare? Rromii aduceau toate PET-urile strânse la nişte S.R.L.-uri din jurul Ploieştiului, ce duceau apoi deşeurile la valorificator. Din acest motiv trebuie să impunem companiilor ce se ocupă de reciclarea sticlelor din plastic să primească marfă doar de la firme autorizate.

Profil Mihail Fâcă

Mihail Fâcă s-a născut în anul 1954, la Ploieşti. A urmat cursurile Facultăţii de Mecanică din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti. În prezent este doctorand la Universitatea Politehnică Bucureşti, Facultatea de Mecanică Fină.

Experienţă profesională:

- septembrie 2008 – Consiliul Judeţean Prahova – administrator public;
- martie 2005 – august 2008 – Regia Autonomă pentru Servicii Publice Ploieşti – director;
- decembrie 2000 – decembrie 2004 – deputat de Prahova;
- iunie – decembrie 2000 Consiliul Municipal Ploieşti – Preşedintele Comisiei pentru Utilităţi Publice şi Protecţia Mediului.

Opinia altor autorităţi de mediu

Orice metodă de colectare a sticlelor din plastic care dă roade este bine-venită şi vă garantez că prin sistemul «buy-back» putem mări considerabil cantitatea de PET-uri strânse şi reciclate până acum.

Silvian Ionescu, Comisarul-şef al Gărzii Naţionale de Mediu

Dacă sistemul de răscumpărare a PET-urilor se dovedeşte profitabil, vor fi destui dispuşi să-l desfăşoare, iar statul poate veni în sprijinul celor interesaţi prin bani din taxa pe pungile de plastic sau ecotaxa.

Vlad Marcoci, Preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu

Nu putem să obligăm acum toate buticurile din mediul rural să aplice sistemul pentru că nu ar avea spaţii de colectare, ci va trebui să începem cu magazinele mari, cu supermarketurile şi hipermarketurile.

Nicolae Nemirschi ministrul Mediului