Adevarul.ro

O agenţie guvernamentală din SUA a publicat peste 1000 de imagini cu o rezoluţie de apropiere de până la un metru, făcute în zona gheţarilor arctici pentru a ajuta oamenii de ştiinţă în lupta pentru combaterea încălzirii globale.

Să ne întoarcem în timp... La începutul anilor '70 se vorbea despre un proces de răcire accelerată a temperaturii pe Glob. Procesul a început în 1945 şi s-a terminat în 1970 atunci când, oamenii de ştiinţă au anticipat un proces de încălzire a planetei, accelerat odată cu începutul secolului 20.

De vreo doi ani se vorbeşte de însă de un nou trend: răcire globală. Ce-o mai fi şi asta? Susţinătorii acestei idei se bazează pe faptul că începând cu 2008, planeta a intrat într-un proces de răcire. Practic, sunt două curente. Unii specialişti susţin că ne aflăm într-un plin proces de încălzire, alţii susţin că acest proces s-a accelerat între 1997 şi 2007 iar începând cu anul 2008 a început un proces de răcire a planetei. Cine are dreptate?

Argumentele celor care susţin răcirea globală::
- activitatea soarelui nu ar mai fi la fel de puternică precum în ultimii ani şi nu emisiile de CO2 proevenite din activităţile umane ar fi cauza încălzirii globale
- în 2008, China s-a confruntat cu cea mai mare cantitate de zăpadă din ultima sută de ani
- pentru prima dată a nins la Baghdad
- America de Nord s-a confruntat cu cea mai cruntă iarnă din ultiumii 50 de ani
- temperaturile oceanelor şi ale mărilor încep să scadă

Revenind la cele 1000 de fotografii luate din Antarctica... Fotografiile s-au făcut acum, tocmai pentru ca oamenii de ştiinţă să poată analiza modul cum gheţarii reacţionează vara. Totul face parte din programul Medea. Concluzia?

Specialiştii Universităţii din Tromso au analizat mai multe sedimente de gheaţă din Oceanul Arctic şi au văzut la ce schimbări climatice trebuie să facă faţă planeta. Şi aici a fost o mare întindere de apă care străbătea gheţarii, dar asta acum 47 de milioane de ani! "Schimbările climatice nu sunt doar aici, plus că se petrec mult mai repede decât am fi anticipat noi. Gheţarii au început să se topească de-acum 30 de ani, dar în ultimii cinci ani, procesul de topire este mult mai alert, este chiar alarmant! Putem să ne dăm seama uitându-ne în aer, în apă, în zăpadă, oriunde!", a declarat Kim Holmen, un cercetător al Institului Polar din Norvegia.

Un ultim studiu al NASA arată că gheaţa arctică a început să se topească cu o rată medie de 1 metru pe an. "Volumul de gheaţă ne ajută să calculăm producţia anuală de gheaţă şi putem să inventariem volumul de apă proaspătă şi totalul de gheaşă rămas netopit în zona artică. Chiar şi în anii în care cantitatea de apă proaspătă a rămas la fel, nivelul gheţarilor a continuat să scadă", a spus şi Ron Kwok, un cercetător de la NASA.

Dacă nu vor fi schimbări climatice radicale mai ales iarna şi circulaţia aerului rece să fie mult mai rapidă, acest proces de încălzire nu se va întrerupe. Pentru a stopa topirea zăpezii trebuie un proces de răcire care să ţină ani de zile.

 

 

Ce nu ştiaţi:
- acum 3 milioane de ani, nivelul de CO2 era puţin mai ridicat decât în zilele noastre şi apele mărilor şi oceanelor erau atât de calde încât puteau să topească o mare parte din Antarctica
- în atmosferă, cantitatea de CO2 este de 387 de părţi la un milion; la începutul Revoluţiei Industriale, aceasta era de 280 de părţi la un milion (începutul secolului XIX)

Câteva dintre consecinţele topirii gheţarilor din Antarctica şi Groenlanda
- nivelul mărilor şi oceanelor ar putea creşte de la 80 de centimetri până la 2 metri în următorii 70 de ani
 - gheţarii din Hymalaya alimentează marile fluvii asiatice Gange, Brahmaputra, Huanghe, Yangtye, Indus, Mekong şi Salween. 2 miliarde de oameni depind de aceste fluvii, iar gheţarii hymalazeni se retrag cu o viteză alarmantă
- dispariţia multor forme de viaţă, animale, plante
- apariţia unor noi boli, dezvoltarea unor noi bacterii, microbi
- Amsterdam, Marea Britanie, New Orleans vor avea de suferit din cauza creşterii nivelului mărilor şi oceanelor
Şi încă o veste proastă: o bucată de gheaţă de mărimea oraşului Manhattan se va desprinde din gheţarul Petermann şi va pluti spre sud, spre Insula Ellesmere, spre coasta Canadei. Totul se va întâmpla în această vară, în maxim 2 luni, susţin specialiştii

 

 

 Imagine de la Nasa. Poza a fost publicată în aprilie anul acesta şi se poate observa cât de mult s-a diminuat întinderea de zăpadă şi de gheţari din zona Arctică, dar şi cât de mult a crescut nivelul apei arctice care străbate aceşti gheţari şi cauzează topirea lor.