Minele de uraniu închise şi haldele de steril sunt bombe ecologice cu ceas
0
Primele mine uranifere închise au fost cele de la Ciudanoviţa, judeţul Caraş-Severin. Oamenii spun că pământul de aici este blestemat şi aduce moartea.Radiaţiile sunt prezente în locurile unde a fost exploatat uraniul. Zonele nu sunt marcate, iar oamenii beau apă din puţurile din apropierea haldelor de steril.
Inginerul Mircea Goloşie a lucrat în metalurgie. În dorinţa sa de a face cercetări, metalurgistul Goloşie a ajuns în colonia Ciudanoviţa şi s-a plimbat luni în şir pe aceste meleaguri cu cortul, a făcut studii şi a băut apă potabilă din locurile pe care le-a cercetat.
După un timp, Mircea Goloşie a început să se simtă însă rău şi a mers la doctor. Iniţial, după analize, medicii nu au reuşit să-i pună un diagnostic clar. În tot acest timp, pentru că Goloşie a povestit pe unde a umblat în ultima vreme, specialiştii au început să facă analize la apă şi la sol şi au constatat că terenul este radioactiv.
După lupta cu boala provocată de radiaţii, inginerul Goloşie nu s-a lăsat şi a început el însuşi investigaţiile. După ce s-a pus pe picioare, a înfiinţat un ONG, denumit „Jules Verne”. A cerut, între timp, autorităţilor date despre nivelul de radioactivitate din zonă, iar acestea au susţinut sus şi tare că situaţia se află sub control şi că nu există niciun fel de ameninţare din cauza radioactivităţii.
Împreună cu specialiştii care fac parte acum din organizaţia nonprofit, Mircea Goloşie a făcut măsurători şi a descoperit că zona, în urma închiderii minelor şi a neecologizării corecte a acestora şi a haldelor de steril, este puternic radioactivă.
Şcoală construită pe steril uranifer
„Mi-am făcut o echipă de specialişti. Ce am descoperit noi nu coincide cu datele oferite de autorităţi. Nu vor să inducă panică în rândul locuitorilor, dar există măsurători ce susţin contrariul. Sunt doctori sau chimişti care studiază nivelul ridicat de radioactivitate din această zonă, iar ceea ce spun ei este foarte grav”, susţine Mircea Goloşie. Încă de când uraniul era exploatat, oamenii şi-au făcut case cu materiale de lângă minele active.
Şcoala din Ciudanoviţa este ridicată pe o haldă de steril, iar acest lucru este recunoscut chiar de Gheorghe Urziceanu, directorul şcolii. „Stau aici de 35 de ani şi nu cred că radiaţiile sunt atât de nocive”, spune Urziceanu. Specialiştii se crucesc însă când aud astfel de lucruri. „Cu siguranţă există reminiscenţe radioactive în steril, chiar şi gara din localitate se află la câţiva metri de o haldă”, spune Constantin Gruiescu, mineralog.
Din mina Lişava se scurge apă radioactivă
Gara din Ciudanoviţa se află în apropierea haldei de steril uranifer Fotografii: Cristian Franţ
Cazul Ciudanoviţa nu este singular, iar ameninţarea radiaţiilor pluteşte şi în celelalte şase locuri din ţară unde au fost închise minele. Fostele exploatări de la Ciudanoviţa şi Lişava, Caraş-Severin, sunt însă catalogate drept cele mai periculoase. Gheorghe Pitulan, comisar la Garda de Mediu Caraş-Severin, spune că în această zonă au fost închise minele de suprafaţă. „Minele de suprafaţă sunt închise. La cele subterane nu avem acces”, spune Pitulan.
Deşi mina Lişava a fost închisă cu mulţi ani în urmă şi acolo există staţii de depoluare radioactivă, acestea nu fac faţă ritmului în care apele subterane se scurg în râuri. Colonia Băiţa-Plai, din judeţul Bihor, este amplasată la gura minei de uraniu Avram Iancu, din Munţii Apuseni. Pe vremuri, ruşii cărau de aici uraniul şi-l trimiteau în fosta Uniune Sovietică pe şine speciale, cu vagoane bine păzite de soldaţi.
Când aceştia s-au retras, în anii ‘60, au lăsat în urmă o haldă imensă de steril radioactiv, iar mina a mai fost deschisă până la Revoluţie. În apropiere se află popasul turistic Vârtop, un ansamblu de vile, vizitat de mulţi turişti care nu ştiu mare lucru despre haldele de steril.
Suntem dispuşi să efectuăm măsurători la Ciudanoviţa ca să stabilim cât de mare este pericolul.
Viorica Ciocan
directoarea Institutului
de Cercetare şi Dezvoltare pentru Metale şi Resurse Radioactive
Măsurile care se iau pentru ecologizarea minelor la închidere sunt cele prevăzute în proiectele tehnice.
Nicu Popa
directorul general al Companiei Naţionale a Uraniului
Compania Naţională a Uraniului nu-şi face griji
După 1989 au fost închise şapte unităţi miniere din Cadrul Companiei Naţionale a Uraniului (CNU). Acestea sunt, conform declaraţiilor directorului general al Companiei Naţionale a Uraniului, Nicu Popa, minele Avram Iancu, Băiţa-Plai (din judeţul Bihor); Lişava, Dobrei şi Ciudanoviţa (din judeţul Caraş-Severin); Crucea-Botuşana (închisă parţial, din judeţul Suceava), cât şi mina Primatar (din judeţul Neamţ). Fondurile sunt alocate de la bugetul de stat de către Ministerul Economiei, prin Conversmin, şi au o valoare totală de 253.258.262 de lei.
Lucrările se desfăşoară conform proiectelor
Inginerul Mircea Goloşie s-a îmbolnăvit din cauza apei radioactive de la Ciudanoviţa
„Măsurile care se iau pentru ecologizarea minelor la închidere sunt cele prevăzute în proiectele tehnice. La patru perimetre miniere sunt în desfăşurare lucrări de conservare, închidere şi ecologizare, ce se vor finaliza în 2012”, spune Nicu Popa. Proiectele de ecologizare au fost făcute de Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Metale şi Resurse Radioactive.
Viorica Ciocan, directoarea acestui institut, spune că sunt probleme în zonele în care se efectuează lucrările. „La Ciudanoviţa sunt probleme cu staţia de epurare, iar eu, de când sunt la conducerea institutului, nu am primit nicio solicitare pentru a verifica dacă lucrările de ecologizare au fost bine făcute. Dacă toate părţile implicate însă ne vor solicita ajutorul suntem dispuşi să efectuăm măsurători şi să stabilim cât de mare este pericolul”, spune Viorica Ciocan.
CITEŞTE ŞI
Minele şi haldele de uraniu din România zac neecologizate
Se încarcă comentariile...
