Bucureştiul, cea mai murdară şi mai poluată capitală europeană
0
Zgomotele infernale, praful şi miile de tone de substanţe nocive înghiţite în fiecare lună ameninţă serios sănătatea bucureştenilor. Traficul ticsit transformă străzile din jurul Universităţii în cea mai poluată zonă a oraşului. De cealaltă parte, măsurătorile arată că Drumul Taberei este locul cel mai liniştit.
Citiţi şi:
Colectarea selectivă a deşeurilor, un eşec în Capitală
Hunedoara: Mobila stricată şi deşeurile casnice, uitate de gunoieri
Liniştea, plimbările prin parcuri sau pe străzile Capitalei şi momentele de relaxare au devenit istorie pentru bucureşteni. Sunetul agasant al claxoanelor, înjurăturile şoferilor, accelerările bruşte, picamerele care sparg betoanele, staţiile de amplificare prin care se transmit slujbele religioase sau manelele care-ţi zgârie urechile în mijloacele de transport în comun, toate fac parte din prezent.
Nici noaptea n-ai scăpare, când circul continuă. Pereţii se zguduie de la muzica din cluburi, iar motocicletele şi maşinile tunate fură ore bune din somnul locuitorilor.
Coşmarul devine şi mai sumbru atunci când ne gândim la consecinţele acestor spectacole desfăşurate zilnic în Capitală. Praful, noxele şi zgomotele generate îndeosebi de traficul infernal depăşesc limita admisă, devenind principalele surse de poluare care macină nervii şi plămânii bucureştenilor.
Cele 12 staţii de monitorizare a poluării fonice din Bucureşti înregistrează zilnic valori de zgomot foarte mari pe principalele bulevarde. Pe Magheru, Ghencea, Regina Elisabeta, Ferdinand sau Titulescu, zgomotul ajunge în orele de vârf până la 80 de decibeli.
Noxele sufocă bucureştenii
Se pare că cea mai liniştită zonă este Drumul Taberei, unde valorile din timpul zilei se situează între 45 şi 56 de decibeli. Potrivit unui ordin emis de Ministerul Sănătăţii, nivelul maxim tolerat este de 70 de decibeli în timpul zilei şi de 60 în timpul nopţii. Acelaşi ordin prevede că, până în 2012, România trebuie să-şi reducă zgomotele la 65 de decibeli ziua şi 50 de decibeli noaptea.
„În 2013 trebuie să raportăm la Comisia Europeană cu cât s-a redus zgomotul şi câte măsuri din planul de reducere a poluării fonice am implementat”, potrivit reprezentanţilor Serviciului de Monitorizare Zgomot din cadrul Primăriei Generale a
Capitalei.
Potrivit planului de reducere a zgomotului lansat de autorităţile locale în luna iunie a anului trecut, în zonele foarte poluate fonic municipalitatea trebuie să redirecţioneze traficul, să stabilească sensuri unice, restricţii de viteză, să interzică circulaţia unor anumite tipuri de autovehicule în intervale orare de vârf sau pe anumite artere ori să monteze panouri fonoabsorbante pe şosele, pentru protejarea locuinţelor.
Aerul devine irespirabil în preajma şantierelor
Medicii au constatat că în ultimii ani s-au înmulţit cazurile de pacienţi afectaţi de zgomot. „Cel mai des apar tulburările psihiatrice şi nevrozele, pentră că omul nu se mai poate odihni. Pe fondul acestui stres pot apărea şi tulburări mai serioase, ca ulcerul, insomniile cronice sau tulburările endocrine la femei”, spune medicul orelist Cadar Sorin.
În ceea ce priveşte poluarea cauzată de noxele de la maşini şi de pulberea provenită de la şantiere, în Capitală ar trebui să funcţioneze cele opt panouri de monitorizare a calităţii aerului, însă de curând ele au fost blocate.
Din cauza crizei, n-am mai primit bani de la Ministerul Mediului pentru buna funcţionare a staţiilor. Avem un laborator care gestionează aceste staţii, unde se fac continuu toate măsurătorile. Ulterior, ele ar trebui să fie transmise electronic printr-un serviciu de telecomunicaţii pe care nu mai avem bani să-l plătim”, ne spune Costel Nedelcu, director coordonator al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM) Bucureşti.
Aproape 300 de tone de praf
Motocicletele cu toba spartă sunt o sursă de poluare fonică
Cert este că în ultimii ani cantitatea de substanţe nocive din atmosferă a crescut foarte mult, potrivit lui Nedelcu. „Cantitatea de noxe s-a mărit pentru că s-au tot cumpărat maşini. O familie din Bucureşti nu mai are o maşină acum, ci două. O păstrează şi pe aia veche pentru străzile proaste din Bucureşti, dar şi pe aia nouă pentru weekend”, mai spune directorul ANPM Bucureşti. El adaugă faptul că, referitor la calitatea aerului, cele mai poluate locuri din Bucureşti sunt zona din jurul Cercului Militar, unde se intersectează calea Victoriei cu Bulevardul Regina Elisabeta şi şoseaua Mihai Bravu.
„Cele două milioane de bucureşteni inspiră toate aceste reziduuri cancerigene provenite din traficul aglomerat. În plus, 40% din ele merg încă pe benzină cu plumb, interzisă în Uniunea Europeană”, spune Dragoş Stan, directorul asociaţiei de mediu Eco-Europa. Bucureştiul se află într-o zonă de câmpie, iar din cauza lipsei spaţiilor verzi şi a cordonului forestier se simte pregnant praful care ne intră în plămâni. „Avem 273 de tone de praf pe kilometru pătrat. La acestea se mai adaugă 166.000 de tone de substanţe nocive, pe care bucureştenii le înghit lunar”, mai spune Stan.
Boli de plămâni, de respiraţie şi de sânge
Panourile de monitorizare a calităţii aerului nu mai funcţionează
La fel ca directorul ANPM Bucureşti, şi directorul Eco-Europa a constatat că zona Universităţii este cea mai poluată din Bucureşti. “Dacă stai 3-4 ore în locul acesta este ca şi cum ai fuma 3-4 pachete de ţigări. Din proprie experienţă vă spun că după două ore apare o stare de ameţeală, după încă o oră, o stare de vomă, iar după alte două ore, o stare de leşin”, spune el.
Stan concluzionează că oricine vine în Bucureşti poate simţi că e cea mai poluată capitală europeană. Studiile Direcţiei de Sănătate Publică Bucureşti arată o creştere cu 20 % a incidenţei bolilor de plămâni, de respiraţie sau de sânge, care are o legătura directă sau indirectă cu poluarea. Fiecare al şaselea copil sub 17 ani suferă de astm.
Poluarea devine deja vizibilă. Este incredibil cum în centrul oraşului, la orele cu trafic intens, se vede în aer o pâclă violacee din cauza noxelor.
Silvia Chinţoiu
locuitor al Capitalei
Se încarcă comentariile...
