Adevarul.ro

România şi Ucraina vor continua consultările privind impactul transfrontalier al Canalului Bîstroe în scris, România urmând să trimită întrebări detaliate cu privire la impactul proiectului, iar partea ucraineană urmând să răspundă tot în scris, a declarat Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), citat de NewsIn.

Săptămâna trecută, în perioada 15-16 iulie, a avut loc la Kiev o nouă rundă de consultări româno-ucrainene la nivel de experţi cu privire la impactul negativ asupra teritoriului României al proiectului canalului de navigaţie realizat de Ucraina în Delta Dunării.

Ministerul ucrainean al Transporturilor şi Comunicaţiilor a anunţat încă de vineri că România va prezenta Ucrainei până la 3 august o listă de probleme privind influenţa canalului „Dunăre-Marea Neagră“ asupra mediului.

Potrivit reprezentantului MAE, România a pus accent, în cadrul discuţiilor de la Kiev, pe „caracterul incomplet“ al documentaţiei transmise de Ucraina.

„Problemele ridicate de partea română în privinţa impactului transfrontalier al proiectului au privit în special caracterul incomplet al documentaţiei transmise de partea ucraineană, care nu se referă la întregul braţ Chilia, cantităţile de material aluvionar pe care partea ucraineană intenţionează să le dragheze şi modul de stocare a acestora, impactul digului de protecţie realizat de partea ucraineană la vărsarea braţului Bîstroe, discrepanţele existente în documentaţia părţii ucrainene cu privire la valoarea ecologică a zonei în care se intenţionează realizarea proiectului“, a spus Şerbănescu.

Încălcarea prevederilor internaţionale

Canalul Bîstroe a revenit în atenţia publică în martie, Ministerul român al Afacerilor Externe anunţând că a cerut Ambasadei Ucrainei lămuriri referitoare la informaţiile apărute despre inaugurarea unui baraj de pe artera navigabilă de mare adâncime „Dunăre - Marea Neagră“ (Bîstroe).

Cu acest prilej, partea română a reamintit părţii ucrainene că astfel de acţiuni încalcă prevederile internaţionale. În schimb, guvernatorul regiunii Odesa, Nikolai Serdiuk, a declarat în mai că, în ciuda piedicilor puse de România, construcţia canalului Dunăre-Marea Neagră a fost finalizată, canalul funcţionează şi chiar aduce venituri Ucrainei şi în special regiunii Odesa.

Partea română a reiterat în repetate rânduri că demersurile României, susţinute de cele ale organizaţiilor internaţionale de mediu şi ale ONG-urilor, nu sunt motivate economic, ci au ca scop determinarea Ucrainei de a respecta convenţiile internaţionale aplicabile unui proiect de infrastructură complex.