Bănăţenii cresc bananieri

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Bănăţenii cresc bananieri
Bănăţenii cresc bananieri

Temperaturile tot mai ridicate le permit speciilor care cresc în ţările calde să reziste în România. În grădinile din Timişoara sunt arbori de cauciuc şi de vanilie. Arborii exotici suportă însă cu greu variaţiile mari de temperatură de la vară la iarnă caracteristice climatului de la noi.

Bănăţenii au început să crească în grădinile lor bananieri, arbori de cauciuc, lămâi, cactuşi ori arbori de vanilie.
Doi adolescenţi, de 19 ani, din Timişoara se numără printre bănăţenii pentru care îngrijirea plantelor exotice a devenit o activitate curentă.

Raul Constantinescu şi Cezar Fleşeriu se mândresc astăzi cu o grădină împânzită de bananieri. Unul dintre arbori are deja cinci metri lungime, cu frunze de 2,5 metri şi cu diametrul la baza trunchiului, de 30 centimetri.

„Deşi toţi bananierii noştri se dezvoltă bine, acesta pur şi simplu nu s-a mai oprit. Avem mare grijă de ei. Înainte de venirea iernii îi acoperim cu saci, înfăşuraţi în frunze şi punem peste trunchiuri butoaie. În aprilie dăm jos butoiul, iar în iunie are deja frunze noi”, a explicat Raul Constantinescu.

Grădina celor doi este populată de şapte palmieri. După ce se usucă, fiecare mai dă naştere altor zece pui de banan.

Arborii nu fac încă destule fructe

„Singurul dezavantaj al acestor arbori constă în faptul că, la scurt timp după ce fac fructe, se usucă şi mor”, a spus Cezar Fleşeriu.

De peste un an şi jumătate însă bananierul imens „refuză” să facă banane. Culturile de bananieri merg foarte bine, dar cei doi timişoreni nu s-au oprit aici. Ei nu s-au sfiit să încerce să cultive şi plante precum arborele de vanilie sau chiar arbori de cauciuc.  „Vreau să încerc să cresc şi lămâi, am deja câteva seminţe”, a mai apus Raul Constantinescu.

Pentru moment însă, clima a favorizat doar creşterea spectaculoasă a plantelor exotice. Productivitatea este în dezavantaj. „Nu prea cresc foarte multe banane şi sunt destul de verzi atunci când totuşi apar câteva”, a adăugat Cezar.

Biologul Nicolae Găldean, decanul Facultatea de Ecologie din cadrul Universităţii Ecologice Bucureşti, susţine că bananierii fac parte dintr-o specie foarte sensibilă, sălbatică la origini, care pentru a face fructe multe şi bune trebuie întreţinuţi mereu prin altorire cu hibrizi înalt productivi. 

Specialiştii pe probleme de climă sau de mediu confirmă faptul că încălzirea globală a adus un avantaj bănăţenilor iubitori de plante exotice.

„Principalul motiv pentru care se pot vedea acum bananieri şi alte plante exotice în grădinile timişorenilor este chiar încălzirea globală. De exemplu, cunosc un caz al unui timişorean care a plantat rodii în grădina sa“, a declarat Vasile Ciupa, directorul Direcţiei de Mediu din cadrul Primăriei Timişoara.

Migraţia spre nord

Încălzirea globală va avea mai multe consecinţe asupra biodiversităţii, potrivit studiilor. În acest context, speciile exotice vor putea migra şi se vor putea extinde de la tropice spre nord, deoarece schimbările climatice vor creea şi în alte zone condiţii potrivite plantelor şi animalelor care în mod uzual nu cresc decât în zonele calde.

Bambus în Capitală

Biologului Nicolae Găldean precizează că specii de arbori exotici cresc şi în alte zone ale ţării.  Smochini se găsesc în Bucureşti, Bistriţa sau în localitatea Sfântu Gheorghe din Delta Dunării. Aceştia sunt însă întreţinuţi în microclimate speciale, ferite de vânt. Bucureştenii mai cresc şi alte specii provenite din zonele calde cum este bambusul sau papirusul.

Plantele tropicale luptă cu variaţiile de climă

image

Palmierii de la Mamaia nu au rezistat



Nicolae Găldean, decanul Facultăţii de Ecologie din cadrul Universităţii Ecologice Bucureşti, spune că posibilitatea de a creşte în România arbori specifici regiunilor calde nu trebuie asociată deocamdată cu încălzirea globală. Cu toate acestea, Găldean spune că trebuie să avem răbdare în ceea ce priveşte creşterea plantelor exotice în România pentru că, în timp, aceste variaţii ar putea să se reducă.

„Din punctul meu de vedere, vremea este cea care se schimbă, nu clima. Nu ştiu în ce măsură creşterea bananierilor ar avea succes la noi. E o specie foarte sensibilă, ce nu suportă variaţiile mari de temperatură specifice climatului de la noi. Amintiţi-vă de palmierii plantaţi în necunoştinţă de cauză pe litoral”, precizează Găldean.

Dacă după o vară cu temperaturi maxime de 40 de grade urmează o iarnă cu minime de minus 20 de grade, plaja de variaţie a temperaturii ajunge la 60 de grade, în condiţiile în care climatul tropical este caracterizat de o plajă de variaţie de doar 20 de grade. „ Este suficient să vină o iarnă foarte rece ca acei bananieri să dispară”, adaugă specialistul.

Referitor la teoria conform căreia plantele migrează de la tropice înspre nord, în contextul încălzirii climei, biologul crede că întotdeauna a existat o tendinţă de extindere a speciilor puternice.

„În momentul în care găsesc condiţii favorabile, aceste plante nu vor decât să se prolifereze. Trebuie să mai treacă un timp până când oamenii de ştiinţă să poată spune cu certitudine că variaţiile de temperatură sunt tot mai mici şi că da, putem vorbi de schimbări climatice”, conchide Găldean.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite