Adevarul.ro

Teribilismul şi anturajul nepotrivit îl pot face pe adolescent să dobândească diverse vicii. Nu-l neglija, află ce poţi face pentru a-l ajuta să ocolească pericolele.

Cele mai noi date statistice disponibile în România cu privire la viciile adolescenţilor se referă la fumat şi datează din octombrie 2009, când a fost realizat studiul „Impactul pictogramelor de pe pachetele de ţigări asupra adolescenţilor din România".

Res­pectivul studiu a indicat faptul că 6% din adolescenţii cu vârste între 14 şi 18 ani au încercat cel puţin o dată să fumeze, iar 24% din ei fumau la momentul realizării studiului. De asemenea, studiul a relevat faptul că principalul motiv pentru care adolescenţii români se apucă de fumat este acela că îşi doresc să pară „mai importanţi".

Când devine vulnerabil?

Dacă ai un copil timid, emotiv şi care interacţioneză greu cu ceilalţi, poate fi atras cu uşurinţă de obiceiurile nocive pentru sănătatea lui. Motivul? Nevoia de a fi acceptat într-un grup şi de a socializa cu cei de vârsta lui. În cazul în care copilul tău nu ştie să-şi folosească abilităţile de comunicare şi nici nu are o preocupare comună cu alţi adolescenţi, viciul poate fi calea cea mai simplă de a se integra într-un grup.

De ce? Fiindcă adolescenţii fumează, beau alcool şi consumă droguri în grup, iar selecţia celor care pot să li se alăture constă tocmai în adoptarea viciului care îi uneşte, ­fără să conteze calităţile persoanelor respective. În plus, prin faptul că reprezintă încălcarea unor reguli, viciile răspund nevoii adolescenţilor de a se manifesta conflictual şi de a-şi testa limitele.

Ajută-l să se integreze!

Dacă face sport sau dacă are o preocupare artistică: desenează, dansează sau frecventează un cenaclu, va fi în preajma unor adolescenţi care au interese asemănătoare şi îşi va face mai uşor prieteni. Prin urmare, nu va simţi nevoia să intre în anturaje periculoase, pentru că va avea deja un grup de prieteni cu care poate comunica pe baza unor preocupări comune.

În plus, toate aceste activităţi îi cresc încrederea în sine şi îi consumă din energia pe care, de regulă, adolescenţii o folosesc pentru „a se război cu lumea". Aşadar, ghidează-l către o activitate care să-i pună în valoare aptitudinile şi care să-l ajute să-şi facă prieteni. Cu siguranţă, astfel de activităţi îl vor ţine departe de vicii.

Fii tu însuţi un exemplu

Dacă vrei ca adolescentul tău să nu devină fumător sau să nu bea alcool, poartă cu el discuţii clare şi deschise despre acest subiect. Dar dacă tu însuţi eşti fumător sau bei des alcool, copilul va fi tentat să te imite. Mai mult, în acest caz, nici nu ai autoritatea morală să îi dai sfaturi despre cât de nesănătos este să ai vicii, din moment ce tu însuţi nu reuşeşti să ţii situaţia sub control. Singura soluţie în aceste cazuri este ca tu însuţi să renunţi la vicii, pentru că puterea exemplului are un impact mult mai mare decât orice sfat pe care i l-ai putea oferi adolescentului.

Dovedit: Viciile se transformă uşor în dependenţe care necesită terapii specializate.

Discută cu el încă de mic

Şcolarii mici, în jurul vârstei de 7 ani, sunt printre cei mai receptivi la discuţiile despre vicii, pedagogii considerând această vârstă drept ideală pentru a începe informarea împotriva comportamentului vicios şi adictiv. Fără a-l traumatiza pe copil, prezintă-i cazuri
concrete de persoane care au o problemă cu viciile.

Explică-i efectele devastatoare pe care aceste vicii le-au avut asupra respectivei persoane şi vei influenţa în acest fel comportamentul copilului înainte ca micuţul să fi fost tentat să încerce.

Specialistul nostru
Lena Rusti
psiholog psihoterapeut

Dacă un părinte înţelege de ce un adolescent ar putea fi tentat să îmbrăţişeze anumite vicii, atunci are mai multe şanse să îl ajute altfel decât interzicându-i pur şi simplu acest lucru. În aceste cazuri, agresivitatea verbală şi cea a atitudinii nu îşi ating ţinta. Ce poate face un părinte? În primul rând, să fie alături de copilul său. Să îi creeze încredere în relaţia pe care o au şi, astfel, adolescentul va vorbi deschis, fără teama că va fi pedepsit sau judecat de către părintele său.

În plus, părintele trebuie să vorbească „pe limba" copilului. Să renunţe la tonul sfătos şi la plăcerea de a propovădui despre ce este bine şi să vadă lucrurile din perspectiva copilului. În acest fel, îşi poate ajuta copilul să aleagă ceea ce este bine şi să fie mândru de acest lucru. Este greu să explici unui adolescent consecinţele pe termen lung ale unui viciu, pentru că tinerii nu se îngrijorează pentru sănătatea lor.