Depistarea cauzei, esenţială în tratamentul anemiei

Suplimentele cu fier sau cupru se iau conform indicaţiei medicului

Sinteza insuficientă de globule roşii, distrugerea acestor celule sau hemoragiile mai mult sau mai puţin ascunse pot provoca paloare şi slăbiciune.

Anemia este o boală uşor de diagnosticat cu ajutorul analizelor sangvine de rutină. Ea apare atunci când nivelul hemoglobinei din sângele periferic scade, la femei, sub 12 grame la 100 ml, şi la bărbaţi sub 13 grame la 100 ml. Odată tras acest semnal de alarmă, se impune trecerea în revistă, pas cu pas, a tuturor cauzelor posibile de boală. De exemplu, o tânără se poate anemia din cauza unor menstruaţii abundente, după cum o persoană care donează frecvent sânge va avea nevoie de timp pentru a-şi reface rezervele de hemoglobină.

Citeşte şi:
Vaccinul gripal, recomandat celor afectaţi de anemie

Atenţie la hemoragiile „oculte“!

Tubul digestiv este o altă posibilă sursă de hemoragie. O persoană care ignoră durerile din capul pieptului poate ajunge să-şi piardă starea de conştienţă, motivul fiind chiar anemia. De exemplu, ulcerul gastro-duodenal poate duce la pierderi de sânge vizibile, în scaun (melenă) sau prin vărsături (hematemeză). Dar dacă leziunile mucoasei sunt mai puţin adânci, hemoragiile sunt invizibile ochiului liber (se numesc hemoragii oculte), însă la fel de periculoase. Şi cancerul colonic duce la anemie prin hemoragii ascunse, şi la fel şi hemoroizii, deşi într-o mai mică măsură. În toate aceste cazuri, tratamentul problemei de bază, fie medicamentos, fie chirurgical, va corecta şi anemia.

Se suplimentează fierul, cuprul, vitamina B12 sau folaţii

Hemoglobina este o proteină localizată în celulele roşii. Ea înglobează fier şi are un rol esenţial în transportarea oxigenului la ţesuturi. Însă funcţionarea ei optimă depinde nu doar de fier, ci şi de cupru, de vitamina B 12 şi de acidul folic. Lipsa tuturor acestor componente se poate solda, deci, cu anemie.

Carenţa vitaminei B12 reprezintă o situaţie aparte. Ea poate să apară la vegani, cei care consumă alimente exclusiv vegetale, vitamina B12 obţinându-se din produsele de origine animală. La persoanele cu o dietă mixtă, problema este o anomalie care face ca organismul să sintetizeze anticorpi împotriva celulelor gastrice specializate în absorbţia acestei vitamine. Boala se numeşte anemie pernicioasă şi poate să apară şi în urma operaţiilor de reducere a volumului stomacului. 

Dacă analizele indică un deficit de fier, anemia se numeşte „feriprivă“, iar suplimentele se administrează de obicei împreună cu vitamina C, care stimulează absorbţia acestui mineral.

Mămici, atenţia la vârsta de 3 luni!

Fierul din laptele matern se absoarbe de cinci ori mai bine decât fierul din suplimente, dar cu toate acestea, este insuficient. „Copilul vine pe lume cu o rezervă de fier care acoperă primele trei luni de viaţă. După această vârstă, fiecare copil hrănit la sân ar trebui să primească suplimente de fier, timp de 20-30 de zile pe lună, până când începe diversificarea alimentară", atrage atenţia prof. dr. Marin Burlea, preşedintele Societăţii Române de Pediatrie. 

Anemia din cancerele sângelui, mai greu de tratat

Dacă problemele de mai sus se corectează relativ uşor prin tratament, o problemă mai gravă o reprezintă anemia asociată bolilor sangvine precum limfomul, mielomul multiplu sau leucemia. Aceste cancere ale sângelui afectează, în timp, capacitatea măduvei osoase de a produce suficiente globule roşii. Şi tratamentele cu citostatice pot deteriora funcţia medulară, putând duce la anemie aplastică, caracterizată prin sinteză insuficientă pe toate liniile celulare. Până la vindecare, organismul este dependent de transfuzii de sânge.

Sistemul imunitar poate ataca hematiile

În general, anemia se manifestă prin paloare şi oboseală accentuată. Există şi situaţii în care anemia poate să provoace icter. Culoarea galbenă este dată de acumularea de bilirubină în tegumente, iar bilirubina este rezultyatul distrugerii hematiilor. Anemia hemolitică, pentru că despre ea este vorba, poate avea cauze autoimune (o hiperactivitate a sistemului imunitar ce duce la atacarea globulelor roşii) sau de tip infecţios. De aceea, tratamentul va consta fie în administrarea de medicamente care suprimă imunitatea, precum corticosteroizii, fie în antibiotice.

O formă rară, dar gravă de anemie este talasemia. Boala moştenită duce la sintetizarea unei hemoglobine anormale, iar în forme grave poate impune scoaterea splinei. Alte tipuri de anemie sunt urmarea prezenţei unor globule roşii cu formă anormală: în loc de disc biconcav (adică scobit pe ambele feţe), au formă de seceră. Tratamentul este complex: transfuzii de sânge, transplant medular, antibiotice pentru tratarea infecţiilor asociate, analgezice.

Anemia bolnavilor cronic, precum cei cu ciroză, răspunde la tratamentul afecţiunii de bază.