Preferinţa pentru alimentele sărate se conturează în primele luni de viaţă

Bebeluşii care sunt hrăniţi cu alimente amidonoase la vârsta de şase luni preferă, mai târziu, alimentele sărate. Acest lucru nu s-a observat la cei care au primit fructe şi legume. Specialiştii spun că de vină sunt cantităţile mai mari de sare din biscuiţi şi din cereale.

De ce unele persoane mănâncă mult mai sărat decât altele? De ce unora le este atât de greu să reducă sarea din dietă, deşi sunt conştiente de beneficii? O explicaţie par să aibă specialiştii de la Centrul Monell din Philadelphia,  Statele Unite, care se ocupă cu studiul gustului şi mirosului. Ei au vrut să vadă dacă experienţele alimentare timpurii au vreo influenţă asupra preferinţelor de mai târziu. Şi au observat că dintre cei 61 de bebeluşi analizaţi, cei care au primit alimente amidonoase (biscuiţi, cereale)  în intervalul 2-6 luni au ajuns să prefere biberonul cu apă sărată.

Sarea din bucate, risc de hipertensiune

La vârstele de 2 şi de 6 luni, bebeluşii urmăriţi au primit trei tipuri de biberoane cu apă: unul conţinând apă obişnuită, altul cu o soluţie de 1% sare, echivalentul unei supe de pui, iar al treilea cu apă şi mai sărată.

Preferinţa pentru sare s-a stabilit în funcţie de câtă apă sărată au băut bebeluşii, comparativ cu apa obişnuită. Bebeluşii care nu au primit cereale şi biscuiţi până la şase luni, precum şi cei care au primit doar fructe sau legume au rămas indiferenţi faţă de soluţia sărată.

Specialiştii consideră descoperirea lor ca un prim pas în încercarea de-a descoperi cum apar gusturile. Dacă oamenii ar mânca mai puţin sărat, rezultatele s-ar vedea asupra valorilor tensiunii arteriale şi, implicit, a sănătăţii inimii şi a creierului. Un alt aspect pe care vor să îl sublinieze medicii este acela că diversificarea alimentaţiei copilului nu se face mai devreme de vârsta de şase luni.