Cum ne pot îmbolnăvi ambalajele alimentelor

Ar trebui să evităm să punem în folie din aluminiu alimente fierbinţi sau acide, cum sunt carnea şi brânza, dacă vrem să ne păstrăm oasele puternice şi creierul sănătos.

În cărţile de bucate moderne, găsim multe reţete care ne îndeamnă să folosim folia din aluminiu pentru a acoperi preparatele culinare înainte de a le băga la cuptor. O recomandare deloc sănătoasă, atenţionează medicii, pentru că, la temperaturi înalte, folia va elibera în alimente ioni de aluminiu.

„Aluminiul modifică metabolismul calciului, cauzând demineralizarea oaselor şi ducând la osteoporoză. De asemenea, el este confundat în organism cu fierul şi este transportat la receptorii de fier din creier, unde se depune şi duce în timp la apariţia maladiei Alzheimer", potrivit prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti. Anemia şi boala Parkinson sunt alte boli care pot fi generate de ingerarea aluminiului.

Nu ar trebui să folosim folia din aluminiu nici la ambalarea alimentelor fierbinţi ori a celor acide, cum sunt carnea, mezelurile, brânzeturile, roşiile, lămâile ş.a. 

Cutiile din aluminiu, sigure dacă sunt intacte

Dozele de suc şi de bere, precum şi cutiile de conserve fabricate din aluminiu care există la ora actuală pe piaţă sunt acoperite (vernisate) în interior cu o peliculă dintr-un lac special. Aceasta ţine ionii de aluminiu la distanţă de alimente şi de băuturi.

Ea se poate distruge însă pe alocuri în cazul în care doza a fost lovită sau îndoită. Prin urmare, ar trebui să alegem la raft doar cutiile din aluminiu care s-au păstrat intacte în timpul transportului şi depozitării.

Unele caserole perturbă hormonii

Aproape că nu există aliment care să nu intre în contact cu un tip sau altul de plastic. Unele produse sunt procesate cu echipamente din acest material, altele sunt ambalate în recipiente sau în folii din plastic, iar acasă, mulţi dintre noi le depozităm sau le încălzim în astfel de vase, la cuptorul cu microunde. Problema este că multe dintre aceste ambalaje sau recipiente ne contaminează hrana cu substanţe nocive.

Una dintre acestea, care a generat foarte multe controverse în ultimii ani, este bisfenolul A. El intră în compoziţia vaselor din plastic incasant şi uşor - numit policarbonat (PC) - inscripţionat cu un triunghi cu cifra 7.

Din acest plastic sunt fabricate unele biberoane, farfurii, caserole ori borcane. Pelicula cu care sunt căptuşite cutiile din aluminiu conţine şi ea bisfenol A de multe ori, dar se consideră că în cantitate prea mică pentru a fi periculos.

De ce este periculos bisfenolul A? Pentru că, odată ingerat, el intră în circulaţia sangvină şi ajunge să ne perturbe echilibrul hormonal, îndeosebi pe cel al hormonilor estrogeni.

Există studii care susţin că expunerea prelungită la bisfenol A poate declanşa pubertatea precoce la fetiţe şi este un factor de risc pentru cancerul mamar şi testicular.

„Acest compus poate migra în laptele pentru copii, mai ales când este încălzit, deoarece căldura şi lumina favorizează acest fenomen", precizează prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.

De altfel, orice aliment se va contamina dacă vasele din policarbonat în care sunt păstrate se bagă în cuptorul cu microunde sau dacă sunt lăsate/depozitate în soare. Folosirea bisfenolului a fost interzisă în fabricarea biberoanelor, însă nu şi a altor recipiente.

Monitorizările pe care specialiştii Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor din SUA le fac periodic arată că mai mult de 90% din americani au niveluri de bisfenol A detectabile în sânge. Disputa privind nivelul considerat acceptabil nu s-a încheiat în lumea medicală.

Evită şi cifrele 1 şi 3!

Alte două tipuri de plastic periculoase pentru sănătate sunt cele de tip PET (tetraftalat de polietilenă, marcat cu codul 1) şi PVC-ul (policlorura de vinil, marcată cu cifra 3). Din prima categorie fac parte sticlele cu apă, cu suc şi cu ulei, iar din cea de-a doua - diverse recipiente pentru alimente şi unele folii pentru împachetat.

Aceste tipuri de plastic conţin ftalaţi, substanţe care contaminează alimentele când ambalajul este expus unor temperaturi ridicate sau când el intră în contact cu alimente şi băuturi acide (suc de roşii, alcool, oţet, borş).

Ca şi bisfenolul A, ftalaţii sunt perturbatori hormonali, însă nu ai estrogenului, ci ai testosteronului. Experimentele pe animale au arătat că ftalaţii blochează acţiunea testo­steronului în corp, lucru care afectează fertilitatea bărbaţilor (se pare că ar reduce numărul şi calitatea spermatozoizilor), dar şi funcţiile unor organe precum prostata.

Un studiu realizat cu câţiva ani în urmă de dr. Shanna Swan, epidemiolog la Universitatea Rochester (SUA) arată că gravidele care se expun unui nivel mare de ftalaţi riscă să aducă pe lume băieţi cu anomalii ale organelor genitale sau cu ectopie testiculară (testicule necoborâte în scrot la naştere).

Deocamdată, specialiştii nu au ajuns la o concluzie unanimă cu privire la nocivitatea ftalaţilor şi nu există reglementări legate de utilizarea lor. Unii producători de recipiente din plastic au renunţat însă de bunăvoie la folosirea PVC-ului.

Aşa poţi limita contaminarea hranei!

- Nu încălzi alimentele la cuptorul cu microunde în recipientele sau în foliile din plastic în care sunt ambalate. Pune-le în farfurii din porţelan sau din sticlă.

- Evită să laşi timp îndelungat mâncarea în caserole din plastic marcate cu cifrele 3 sau 7. Transferă-le în alte vase.

- Nu lăsa niciodată un PET sau un alt recipient din plastic la soare.

- Evită să cumperi alimente în ambalaje din plastic ori din aluminiu îndoite sau zgâriate. Acestea contaminează mai uşor produsele.

- Protejează copiii de ambalajele din plastic. Organismul lor nu poate elimina substanţele nocive la fel de eficient ca acela al unui adult, aşa încât toxicitatea poate fi mai mare.

"Aluminiul modifică metabolismul calciului, cauzând demineralizarea oaselor şi ducând la osteoporoză."

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti