Ce preţuri plătesc iubitorii de fast-food

Orice aliment care ne place ne provoacă dependenţă, iar cercul este cu adevărat vicios în cazul fast-food-ului

Un astfel de „festin“ ne aduce suficiente calorii, grăsimi şi sodiu pentru întreaga zi, dar mai deloc nutrienţii de care avem nevoie. Iar gustul bun ne creează o dependenţă periculoasă.

Alimentele ultraprocesate nu mai conţin vitamine, ci doar calorii „goale". Cu alte cuvinte, atunci când mâncăm fast-food, doar ne potolim momentan senzaţia de foame şi nu ajutăm cu nimic procesele de refacere a organismului, ba, din contră.

Tocmai de aceea, persoanele care şi-au făcut un obicei din a mânca prost au o problemă reală. Această problemă este cu atât mai gravă cu cât simţim nevoia să le consumăm în cantităţi mai mari pentru a ne sătura. Din cauză că produsele fast-food sunt gustoase şi îmbibate cu grăsime, le mestecăm mai uşor, farfuria se goleşte mai repede, iar creierul nu are suficient timp să realizeze că s-a săturat.

„Mezelurile sunt produse din carne (20% din carnea rezultată din tranşare), ajustată cu multă slănină, şorici, cu soia sau cu grăsimi hidrogenate care se toacă, se sărează şi la care se adaugă aditivi alimentari (E-uri) şi arome. Glutamatul monosodic E621, de exemplu, are un gust foarte bun. Stimulează pofta şi te face să mănânci încontinuu. Efectul nu este imediat, dar mâncând şi mâncând fast-food ne expunem la probleme de sănătate", subliniază prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti.

Toxic şi pe fugă

Nu există o definiţie clară pentru fast-food. Termenul desemnează mâncarea preparată rapid, de obicei în restaurante de profil, şi care are la bază alimente semipreparate. Este ceea ce mâncăm atunci când suntem în viteză. Desigur, putem avea tot timpul din lume şi să mâncăm nesănătos, după cum tot pe fugă putem mânca un fruct sau un iaurt. Şi mâncarea tradiţională ar putea fi considerată fast-food, dacă s-ar găsi un producător care să o comercializeze la colţ de stradă.

Pentru a nu exista dubii, fast-food-ul este considerat periculos dacă intră în categoria mai largă de junk-food. Termenul de junk-food descrie alimentele foarte bogate în calorii şi sărace în nutrienţi. În această grupă pot intra şi alimente sănătoase la origine, dar care prin procesare sau prin adaosul de conservanţi, arome, sare/zahăr au trecut de cealaltă parte a baricadei nutriţionale. De exemplu, cerealele sunt un aliment sănătos dacă se consumă integrale şi fără adaosuri, în schimb devin o bombă de E-uri atunci când sunt rafinate şi îmbogăţite cu îndulcitori şi cu coloranţi.

Favorizează problemele de tranzit şi obezitatea

Studiile care s-au făcut în ceea ce priveşte consumul de junk-food şi de fast-food au arătat că favorizează apariţia obezităţii abdominale. Principalele probleme identificate au fost bogăţia de calorii, de grăsimi şi de zahăr, dar şi conţinutul redus de fibre. Sandviciurile, blatul de pizza, gogoşile, produsele de patiserie sau cartofii prăjiţi - toate acestea sunt lipsite de fibre. Iar consumul frecvent de astfel de alimente are numeroase consecinţe nefaste, pe termen lung.

Lipsa fibrelor scade tranzitul intestinal, favorizând apariţia constipaţiei şi a bolilor colonice. În plus, creşte şi riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare, pentru că „fibrele creează o reţea tridimensională, un fel de gel care scade absorbţia grăsimilor din alimentaţie", după cum explică medicul specialist nutriţionist Adrian Copcea de la Clinica Asteco din Cluj-Napoca.

Nu oferă grăsimi sănătoase

Persoanele care mănâncă des fast-food îşi asigură necesarul de calorii, înlocuind însă alimente mult mai hrănitoare şi mai necesare organismului. De exemplu, aceste persoane au un aport insuficient de grăsimi sănătoase, nehidrogenate, şi de acizi graşi esenţiali, de tip Omega 3, pe care organismul nu îi poate sintetiza singur. Atunci când mâncăm chiftele prăjite sau mezeluri, de exemplu, ne hrănim cu grăsimi saturate, aterogene, care se depun pe vasele de sânge.

Mai mult, „aceste grăsimi sunt tocate, deci au peroxidat în urma contactului cu aerul şi au devenit toxice", după cum atrage atenţia prof. dr. Mencinicopschi. În tot acest timp, neuronii noştri şi celulele din piele au nevoie de acizi graşi de tipul celor proveniţi din peşte, din măsline sau din sâmburi de struguri. 

Ne lipsesc de vitamine

O tartă cu mere este mai sănătoasă decât un milkshake, iar un măr este mai sănătos decât o tartă. Cele mai multe vitamine şi minerale se găsesc în legumele şi în fructele proaspete, iar ele au un rol esenţial în curăţarea organismului de radicali liberi şi în prevenirea îmbolnăvirilor. Produsele fast-food nu doar că sunt lipsite de astfel de substanţe, dar şi consumă puţinii nutrienţi pe care îi are organismul, aceştia fiind folosiţi în procesul de neutralizare a toxinelor.

Uneori, producătorii încearcă să compenseze prin adăugarea de vitamine sintetice (din complexul B, C, E) în produsele intens procesate. Dar vitaminele sintetice sunt mai puţin eficiente decât cele naturale şi, mai mult, pot deveni chiar ele toxice, dacă nu acţionează în complexele în care se regăsesc în natură.

Dependenţa vine mâncând!

Dacă ţi se pare că este suficient să mănânci nesănătos o dată pentru ca apoi să tot repeţi greşeala, să ştii că nu este doar o impresie. Ca şi sexul sau drogurile, alimentele care ne plac ne creează dependenţă. Din fericire, acest lucru este valabil pentru orice aliment, nu doar pentru cele de tip junk-food. Tocmai de aceea, trebuie să limităm pe cât posibil contactul cu produsele junk-food şi să identificăm acele alimente bune, nutritive, care să devină noile noastre dependenţe.

Ce alegi la restaurant

Acceptabile

- Sandvici din făină integrală
- Blat subţire de pizza cu mai puţină brânză şi cu extra topping de legume
- Muştar
- Cartofi copţi
- Salate

De evitat

- Şuncă prăjită în ulei
- Chiftele sau orice include carne tocată
- Pieliţa preparatelor din pui, simplă sau crocantă
- Maioneză sau sosuri
- Cartofi prăjiţi
- Produse prăjite (tofu, orez sau tăiţei) - în bucătăria asiatică
- Milkshake