Cât de interesaţi sunt românii să mănânce bio

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Chiar şi în vremuri nu tocmai prietenoase cu buzunarele, tot mai mulţi români conştientizează că este important să mănânce alimente naturale, fără pesticide, conservanţi şi fără E-uri. Anul trecut, cererea de astfel de produse a crescut în ciuda faptului că ele sunt considerabil mai scumpe.

Asaltaţi de semnalele de alarmă pe care medicii le trag cu privire la chimicalele din alimente, tot mai mulţi români aleg să mănânce bio. „În anul 2011, cererea de produse ecologice a fost în creştere, depăşind pragul de 1% din totalul consumului de alimente. Totuşi, acest procent rămâne în continuare foarte mic  în comparaţie cu cel înregistrat în alte state membre U.E., unde depăşeşte 10% din totalul consumului de alimente", spune dr. ing. Teodora Aldescu, director general al Asociaţiei EcoR Partner, Centrul de Resurse pentru Promovarea şi Marketingul Produselor Ecologice Certificate.

Sunt mai sănătoase şi mai hrănitoare

Alimentele bio nu conţin substanţe cu potenţial periculos pentru sănătate, cum sunt pesticidele, E-urile, hormonii de creştere şi antibioticele. „Conţinutul mai mic de nitraţi constatat la alimentele organice, precum şi absenţa pesticidelor sunt avantaje teoretice care pot fi verificate, în viitor, pe populaţii mari", potrivit medicului specialist în nutriţie Adrian Copcea (foto) de la la Clinica „Asteco" din Cluj-Napoca. Efectul pe care-l au asupra noastră alimentele supuse tratamentelor cu antibiotice nu este cunoscut cu exactitate, dar se bănuieşte că dozele mici de antibiotice transmise oamenilor prin consumul alimentelor în cauză contribuie la creşterea rezistenţei la aceste medicamente, un fenomen îngrijorător pentru lumea modernă.

Despre hormonii administraţi animalelor pentru creşterea masei musculare şi pentru reducerea conţinutului de grăsime se crede că ne perturbă echilibrul hormonal şi că favorizează astfel un număr mare de boli. Dincolo de aceste avantaje, se pare că produsele bio au şi avantaje nutriţionale faţă de cele produse la scară largă. „În cadrul unor cercetări s-a observat că produsele organice ar avea o concentraţie mai mare de vitamina C, în special rădăcinoasele (morcovi, ţelină) şi legumele cu frunze verzi, comparativ cu echivalentele convenţionale", mai spune medicul nutriţionist.

Ne îmbunătăţesc starea generală...

Pentru Ioana Mărculescu (39 de ani), pe care am cunoscut-o într-un magazin de alimente bio, a existat un moment decisiv care a determinat-o să recurgă la alimentaţia ecologică. „În 2005, când mă simţeam obosită şi din ce în ce mai rău, am început să citesc despre ce ar trebui să fac ca să fiu sănătoasă. A trecut un timp până ce am învăţat să mănânc sănătos, dar de atunci nu prea m-am mai îmbolnăvit şi nu mă mai simt rău. Nu ştiam să ţin un echilibru în alimentaţie. Pentru mine, sănătos însemna să renunţ la carne, dar mâncam foarte multe lactate şi dulciuri. Am învăţat, încet-încet, să mănânc multe cereale: hrişcă, mei, secară, orz, ovăz", îşi aminteşte Ioana.

Adina (31 de ani) mănâncă ecologic de trei ani şi jumătate, cam de când a venit pe lume băieţelul ei. Spune că a fost crescută cu alimente sănătoase şi că nici în trecut nu cumpăra legume şi fructe mari şi arătoase din import, ci de la producătorii locali. „Am încercat să-i conving şi pe cei din jurul meu să mănânce ecologic. Cu unii am avut succes, cu alţii nu. De multe ori am fost pusă la zid. Mi s-a spus: «Şi-aşa trăieşti într-un oraş poluat, ce rost are să mănânci bio?» Am răspuns că tocmai pentru că trăiesc într-un oraş atât de poluat nu ar trebui să aduc în corp şi alte substanţe care dăunează sănătăţii. Unii oameni cred că, mâncând lucruri care-ţi dăunează, îţi creezi imunitate, ca şi cum ai face un vaccin. Eu nu cred lucrul ăsta", mărturiseşte Adina.

... dar nu ne feresc de diabet

Alimentaţia bio nu este o garanţie că ne vom menţine sănătoşi, aşa cum multe persoane au convingerea. Lipsa chimicalelor din aceste produse ne ţine departe de anumite boli, însă ele pot fi rafinate şi pot fi la fel de hipercalorice precum alimentele convenţionale. Pe rafturile magazinelor bio putem găsi făină albă şi pâine sau biscuiţi obţinuţi din făină albă, zahăr alb rafinat şi bomboane care-l conţin, ba chiar şi chipsuri bio. Aceste alimente sunt o cauză importantă de obezitate şi de diabet zaharat.

„Contraindicaţiile diferitelor tipuri de alimente se menţin şi în cazul celor de provenienţă ecologică. De exemplu, lactatele şi brânzeturile bio au un impact asupra grăsimilor din sânge similar celor convenţionale. O bună selectare a alimentelor din punct de vedere nutriţional, cu cantităţi şi momente potrivite fiecăruia, este esenţială", spune medicul Adrian Copcea.

Dacă ţi-a plăcut ştirea, dă-ne LIKE pe Facebook AICI

Pot conţine E-uri

Şi profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi (foto), directorul Institutului de Cercetări Alimentare, este de acord că nu toate alimentele bio sunt bune din punct de vedere nutriţional. „Alimentele bio procesate pot fi la fel de rele precum cele convenţionale. În plus, ele pot conţine E-uri. Este admisă folosirea în alimentaţia bio a 48 de E-uri, considerate inofensive. Dintre acestea fac parte însă şi unii sulfiţi (conservanţi), care nu sunt tocmai în regulă", spune profesorul Mencinicopschi. În opinia sa, este important ca oamenii să înţeleagă ce sunt alimentele bio, ce pot conţine şi ce efecte au.

Sceptici cu privire la etichetele bio

O parte dintre consumatorii de alimente bio îşi fac cumpărăturile din magazinele specializate sau din secţiunile destinate produselor ecologice din supermarketuri, cu toată încrederea. Există însă şi o altă categorie de consumatori, sceptici în legătură cu veridicitatea etichetelor „bio". Gabriela Constantin este din această categorie.

„Aş alege fără să mă gândesc o roşie de la o persoană de încredere de la ţară decât una certificată drept organică într-un magazin de profil. Prospeţimea produsului şi dorinţa de a ajuta producătorii locali sunt motivele decisive. Paleta alimentelor «bio» este foarte largă şi poate conţine şi produse destul de procesate şi cu ingrediente uneori discutabile. Eu prefer alimente cât mai puţin procesate: legume, fructe, nuci şi seminţe", spune Gabriela. Însă nu putem avea garanţii că vegetalele de la ţărani nu conţin pesticide şi îngrăşăminte. Nici în cazul cărnii, ouălor şi lactatelor nu putem şti dacă animalele de la care provin au fost sau nu tratate cu antibiotice.

Cu cât sunt mai scumpe alimentele «eco»

Majoritatea oamenilor cunosc faptul că alimentaţia bio este mai sănătoasă, însă principalul impediment în alegerea ei îl reprezintă preţul ridicat al acestor produse. Costurile de cultivare şi de recoltare sunt de câteva ori mai mari decât cele din agricultura convenţională, iar ele se fac simţite în costul final al produselor.

Astfel, un kilogram de cartofi rezultaţi prin agricultură ecologică poate costa între 10 şi 12 lei (faţă de 2 lei/kg), un kilogram de roşii - 28 de lei (faţă de 8,5-9 lei/kg, cât costă cele convenţionale), iar unul de morcovi poate ajunge la 5-7 lei (un kilogram costă cel mult 2 lei). Un kilogram de piept de pui bio ajunge la 135 de lei, în vreme ce varianta convenţională are un preţ de 15 lei/kg. Pulpa de vită bio costă 110 lei/kg, faţă de 20 lei/kg cea din carmangeriile obişnuite. „Simţi la buzunar, dar cred că merită şi învăţ să fac cumpărături raţional. Nu umplu un căruţ de alimente pentru ca apoi să arunc o mare parte din el", spune Ioana Mărculescu.

Acreditare

Pentru a obţine certificare bio, un aliment este monitorizat pe tot lanţul de producţie.

Viață sănătoasă



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite