Bolile cardiovasculare, principala cauză de deces în lume

Anual, afecţiunile cardiovasculare ucid mai mulţi oameni la nivel global decât orice altă boală.

Aproximativ 30% din decesele de la nivel mondial, în 2008, au fost cauzate de bolile cardiovasculare.

Statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că 17,3 milioane de oameni au murit din cauza bolilor de inimă. Dintre aceştia, 7,3 milioane au fost ucişi de afecţiuni coronariene, iar 6,2 milioane de infarcte miocardice.

Oficialii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) estimează că, până în 2030, aproape 23,6 milioane de persoane vor muri în urma unor atacuri de cord sau unor accidente vasculare cerebrale.

OMS atrage atenţia că 80% din decesele cauzate de aceste probleme medicale provin din ţări cu venituri mici sau mijlocii, afectând în mod egal bărbaţii şi femeile.

Procentul mare al deceselor din aceste ţări este generat de accesul redus şi inechitabil la serviciile sistemului de sănătate, dar şi de lipsa unei educaţii preventive. Cei doi factori fac ca diagnosticarea să fie efectuată prea târziu, când consecinţele bolilor sunt deja iminente.

Adevărată „epidemie"

În ultimii ani, Europa a fost marcată de o „epidemie" a bolilor cardiovasculare, generată atât de îmbătrânirea populaţiei, cât şi de schimbările social-economice.

Potrivit Societăţii Europene de Cardiologie, decesele din cauze cardiace reprezintă 35% din totalul deceselor din ţările Europei Occidentale. Procentul este mai mare în statele est-europene, unde proporţia este de 60%.

Cele mai frecvente probleme de sănătate ale inimii şi ale aparatului circulator sunt bolile coronariene, cele vascular-cerebrale, boala arterială periferică, reumatismul cardiovascular, defectele congenitale ale cordului, embolismul pulmonar şi tromboza venoasă profundă.

Infarctele miocardice şi accidentele vascular-cerebrale sunt consecinţe severe ale blocajelor survenite în vene, ce împiedică circulaţia sângelui la inimă şi la creier.

Cea mai des întâlnită cauză a acestor blocaje este grăsimea acumulată în interiorul vaselor sangvine, determinată la rândul ei de un stil de viaţă sedentar şi de un regim alimentar bogat în grăsimi şi în zaharuri.