Viorel Alexandrescu, microbiolog: „Nimeni nu a avut curajul să spună: «Nu faceţi vaccinul gripal!»“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Medicul Viorel Alexandrescu spune că vaccinarea oferă o protecţie antigripală de 90% în cazul adulţilor şi de până  în 68% în cazul copiilor
Medicul Viorel Alexandrescu spune că vaccinarea oferă o protecţie antigripală de 90% în cazul adulţilor şi de până în 68% în cazul copiilor

Doctorul Viorel Alexandrescu ne lămureşte cu privire la sezonul gripal de anul acesta şi la necesitatea vaccinării.

Centrul Naţional de Referinţă pentru Gripă din România, al cărui şef este dr. Viorel Alexandrescu, se ocupă, tot timpul anului, cu descoperirea, analiza şi raportarea tuturor virusurilor gripale care circulă în ţara noastră. Din această postură, medicul explică de ce vaccinul gripal nu s-a schimbat anul acesta şi vorbeşte despre eventualitatea unei alte pandemii în viitor. În opinia lui, gripa este o permanentă problemă de sănătate publică.

„Adevărul": Mai există riscul unei pandemii de gripă similare celei din perioada 2009-2010, aşa-numită porcină?

Dr. Viorel Alexandrescu: Posibilitatea de pandemie este în orice moment. Depinde de virusul gripal, care se poate modifica major din punct de vedere genetic şi antigenic, în aşa fel încât să apară o variantă care nu este recunoscută de sistemele noastre de apărare. Bineînţeles, el se propagă, începe să dea tot mai multe îmbolnăviri şi apare aşa-numita pandemie sau epidemie planetară. Ea cuprinde zone extinse ale Globului, uneori chiar întreaga planetă, în valuri, cu deplasare de la zonă la zonă, în intervale relativ scurte, de 12-16 ore, din cauza circulaţiei persoanelor dintr-un punct în altul al Pământului. Deci, se poate întinde relativ rapid.

Virusul ăsta care a apărut în 2009, H1N1, este un triplu reasortant, adică o triplă combinaţie de structuri genetice de la virusuri porcine, aviare şi umane. A luat lumea medicală prin surprindere. Fiindcă, de fapt, la nivel mondial, s-a ştiut că va exista o problemă cu virusul gripal în 2009, dar s-a crezut că va fi H5N1, adică virusul gripei aviare. De altfel, s-au şi făcut vaccinuri pentru H5N1, chiar s-au băgat foarte mulţi bani în acest scop. Dar au rămas nefolosite.

De ce se credea că va fi gripa aviară cea problematică?

Se bănuia că va fi epidemie de H5N1 pentru că panzootia, aşa se numeşte pandemia la animale, se întinsese pe cinci continente. Dar numărul îmbolnăvirilor umane a ajuns, în lume, până în august 2011, la numai 563 de cazuri cu 200 şi ceva de decese. Deci nu a fost virusul care să determine pandemia. Nu este exclus să devină mai periculos în viitor, nu se ştie cum evoluează. Dar el trebuia să sufere foarte multe mutaţii ca să se transmită uşor de la om la om.

În forma lui actuală, acest virus se transmite greu de la pasăre la om. Există aşa-numita barieră de specie, care nu este nimic altceva decât lipsa unor receptori celulari. Virusurile H5N1 sau aviare nu întâlnesc receptori la oameni. Ca să se poată produce o infecţie, trebuie ca organismul respectiv să aibă receptori de care virusul să se poată lega. De aceea nu trece virusul aviar la om foarte uşor. Cel puţin nu la toţi oamenii, căci pe unii îi poate îmbolnăvi mai uşor. Explicaţia este că în evoluţia vieţii umane, există restanţa unor receptori de pasăre.

Cum de virusul nou s-a răspândit atât de rapid?

Vă spuneam că virusul aviar nu întâlneşte receptori la toţi oamenii. Ei bine, cum gripa este mereu o surpriză pentru toată lumea, a apărut un virus care era cu totul nou, care avea origini aviare, porcine, dar şi umane, deci o combinaţie între cele trei făcută pe porc, fiindcă porcul are o caracteristică foarte importantă: prezintă şi receptori umani, şi aviari. Fiind şi o gripă umană, virusul din 2009 s-a transmis foarte uşor de la o persoană la alta şi dintr-o zonă a lumii în alta, determinând pandemia.

Care este motivul pentru care pandemia de gripă nu a atins nivelul la care se aşteptau autorităţile? Am fost foarte bine pregătiţi sau, pur şi simplu, virusul a fost supraestimat?

Toată lumea s-a temut că pandemia din 2009 va fi devastatoare. Lumea se aştepta ca virusul H1N1 să producă un număr foarte mare de îmbolnăviri, de spitalizări şi de morţi. Dar nu a fost aşa şi este un lucru bun. Motivul este mai ales că noul virus a fost blând, nu a fost foarte virulent. El a dat predominant infecţii uşoare şi moderate şi, în plus, un alt avantaj a fost faptul că a răspuns la o singură doză de vaccin. Bineînţeles, un aport important au avut campaniile de vaccinări şi terapiile antivirale în cazurile de îmbolnăvire de gripă.

Vă întrebam pentru că există multe voci care spun că Organizaţia Mondială a Sănătăţii a exagerat amploarea pandemiei.

Domnule, nu a avut nimeni curajul să spună „Nu faceţi vaccinul!". Într-o astfel de situaţie nu poţi fi prea precaut, fiindcă, într-adevăr, exista riscul să moară foarte mulţi oameni. De altfel, au existat milioane de îmbolnăviri, dar formele au fost uşoare. Au existat şi complicaţii, la persoanele cu factori de risc cunoscuţi sau noi, şi s-au înregistrat în jur de 20.000 de decese. Unul dintre factorii noi descoperiţi a fost obezitatea.

Ce tulpini de virus gripal circulă anul acesta?

Anul acesta circulă aceleaşi tulpini virale ca şi anul trecut. Există un fenomen mai rar întâlnit în mod normal în gripă, dar care este cunoscut în ceea ce priveşte pandemia: virusul poate circula încă doi-trei ani după ce a dat valurile mari pandemice şi chiar dă încă îmbolnăviri semnificative. Şi, de aceea, virusul H1N1 a circulat şi anul acesta şi se pare că va circula în continuare, în sezonul 2012-2013. Prin urmare, nici vaccinul gripal nu se modifică. El cuprinde, precum cel de anul trecut, trei tulpini de virus gripal: două de virus A (H1N1 şi H3N2) şi una de virus B. De la anul însă, se preconizează că vaccinurile vor fi tetravalente, adică vor cuprinde două tulpini virale A şi două tulpini B.

De ce credeţi că lumea nu a răspuns bine la vaccinarea pandemică şi este, chiar şi în prezent, reticentă la imunizarea prin vaccin?

Deşi vaccinul gripal sezonier a fost relativ bine primit de populaţie, vaccinul pandemic a avut o campanie foarte dură împotrivă. Această campanie a fost susţinută în presă chiar de unii specialişti, care nu au făcut altceva decât să inducă teama. Aşa se face că o mare parte din populaţie a refuzat să facă vaccinul. Dar lumea trebuie să ştie că vaccinarea este cea mai sigură metodă de prevenire a infecţiei gripale severe.

Au rămas doze de vaccin nefolosite în pandemie?

Bineînţeles! Francezii au aruncat 75 de milioane de doze de vaccin, americanii au aruncat şi ei câteva zeci de milioane. În România s-au făcut numai 1,7 milioane de doze de vaccin pandemic.

"Nu este exclus ca virusul aviar să devină mai periculos în viitor, nu se ştie cum evoluează.''

"Au existat milioane de îmbolnăviri de gripă nouă, dar formele au fost uşoare.''

Asigură imunitate pentru şase luni

Contează când facem vaccinul?

Ca să poţi avea protecţie bună, trebuie să-l faci înaintea  epidemiei. Cum în România ea se instalează, de regulă, în luna ianuarie, cele mai multe vaccinări trebuie făcute din octombrie până în decembrie. Se pot face şi mai târziu, dar numai la persoanele neinfectate, care nu au în anturaj pe cineva bolnav şi dacă nu există activitate epidemică foarte intensă în localitatea respectivă. De ce? Nu pentru că vaccinul ar agrava boala. Ci fiindcă imunizarea nu mai este eficientă.

Imunitatea se instalează imediat?

Nu, doar la două săptămâni de la vaccinare şi este maximă la trei-patru săptămâni. În următoarele şase luni, imunitatea scade, în funcţie de vârstă. La copii poate să fie o persistenţă a anticorpilor mai mică, la fel şi la vârstnici. Dar nu este neapărat o regulă.

Dar în acest interval de două săptămâni ne putem îmbolnăvi?

Aici e problema. Persoana vaccinată, dacă vine în contact cu un bolnav de gripă, poate face boala în intervalul de două săptămâni de la vaccinare, pentru că, practic, ea nu este protejată.

În câte doze se face vaccinul? Copiii primesc mai multe, pentru a căpăta imunitate mai bună?

În cazul copiilor între şase luni şi 3 ani se fac intramuscular două doze de vaccin de 0,25 ml la interval de o lună. Între 3 şi 9 ani, dacă respectivul copil nu a mai fost vaccinat anterior, se fac tot două doze, de 0,5 ml fiecare. Dacă a fost vaccinat, se administrează o singură doză de 0,5 ml. La fel se face şi la adult. La copilul mic se face pe faţa antero-laterală a coapsei, iar la adult în regiunea deltoidiană (n. r. - în zona umărului). În prezent, există în Franţa un tip de vaccin administrat intradermic. Este mai puţin dureros, iar cantitatea de vaccin scade de la 0,5 ml în cazul adulţilor şi 0,25 ml în cazul copiilor, la 0,1 ml, indiferent de vârstă.

Există reacţii adverse grave la vaccinare?

De cele mai multe ori, nu. Pot apărea reacţii locale - roşeaţă, induraţie, un fel de noduli, durere, care poate fi spontană, la mişcare sau la apăsare. Câteodată, zona se poate învineţi, poate apărea şi un edem al membrului, dar mai rar. De asemenea, frecvent, persoana vaccinată poate face subfebrilitate, adică până în 38 de grade, poate căpăta durere de cap şi simptome care imită o infecţie acută, cum ar fi tuse, dureri musculare. Toate aceste manifestări dispar în 24-48 de ore. În două-trei cazuri la un milion de vaccinări apare sindromul Guillain-Barré, o manifestare paralitică reversibilă.

Mai pot apărea şi reacţii alergice, care se produc de la proteinele din ouă, care se găsesc în majoritatea vaccinurilor gripale. Acestea pot fi de tip urticarie, rinită alergică, edem angio-neurotic, la nivelul glotei, faringelui şi laringelui, care poate da sufocare şi şoc anafilactic. Ele apar la persoanele cunoscute cu alergie la ouă. Dar unele persoane nu ştiu că sunt alergice. De aceea, este foarte important ca vaccinarea să se facă doar de către medic sau sub supravegherea lui. La vaccinare trebuie să existe o trusă antişoc, pentru astfel de situaţii.

Dumneavoastră vă vaccinaţi?

Da, în fiecare an. Şi îmi vaccinez şi familia.

"În două-trei cazuri la un milion de vaccinări apare sindromul Guillain-Barré, o manifestare paralitică reversibilă.''

Virusul poate declanşa reacţii violente

Care sunt, de fapt, grupele cu cele mai multe riscuri de complicaţii?

Persoanele încadrate în categoria aşa-numită cu risc crescut de complicaţii şi deces. Aici intră persoanele de peste 65 de ani, gravidele şi copiii sănătoşi între şase luni şi 3 ani, persoanele de orice vârstă cu boli cronice asociate: cardiovasculare, bronho-pulmonare, diabet, astm bronşic, afecţiuni hematologice, neoplazii, accidente cerebro-vasculare în antecedente. Alte persoane la risc sunt cele imunodeprimate, cum sunt indivizii cu infecţii HIV, cei care fac terapii cu cortizon, citostatice sau cu cobaltoterapie ori Roentgen terapie.

Însă un lucru observat la pandemiile anterioare, din 1918, '57 şi '68, şi confirmat de pandemia din 2009 a fost că grupa de şoc, care este cea mai afectată ca îmbolnăviri, complicaţii şi decese, o reprezintă persoanele tinere şi sănătoase, cu vârste între 10 şi 50 de ani. Explicaţia este că sistemul imunitar al tinerilor sănătoşi reacţionează violent la o infecţie cu anumite virusuri gripale, declanşând aşa-numitele „furtuni de citokine".

Citokinele sunt nişte mediatori ai imunităţii care determină infecţiile severe şi decesul, mai mult decât infecţia propriu-zisă cu virusul gripal. Persoanele tinere au un sistem imunitar reactiv, dar se pare că virusul gripal declanşează, prin anumite structuri ale sale, o reacţie exagerată, o hipersecreţie de citokine şi de chemokine, care sunt foarte nocive pentru organism şi care duc la distrugeri pulmonare sau celulare masive.

Asta ar contrazice, oarecum, recomandarea privind întărirea imunităţii înaintea sezonului gripal?

Nu, nu contrazice această recomandare. Fiindcă nu vaccinul declanşează acest proces, iar metodele naturiste, de alimentaţie sănătoasă, de exerciţii fizice, de evitare a poluării şi a fumatului, sunt ajutătoare pentru imunitate, dar nu sunt responsabile pentru apariţia reacţiei exagerate din partea sistemului de apărare. Este vorba de infecţie, fiindcă, de fapt, virusul gripal declanşează această reacţie exagerată a organismului.

Una din două          

- Vaccinare sau întărirea imunităţii în mod natural, prin dietă, sport şi suplimente alimentare? Şi, şi.

- Gripa porcină sau aviară, care este mai periculoasă? Gripa aviară are mortalitatea cea mai mare, în jur de 50% din cazurile infectate, pentru că virusul nu este adaptat la om. Gripa porcină poate să dea şi ea cazuri severe, dar nu cu mortalitate atât de mare.

- Strănutul sau strânsul mâinii, care este mai contagios? Strănutul. Pe mână se presupune că virusul stă mai multă vreme şi se inactivează. Strănutul este un reflex de eliminare a unor secreţii. Picăturile mari pot avea diametrul de cinci microni, şi cad la o distanţă de unu-doi metri, iar nucleii de picătură, care au diametrul sub trei microni, pot pluti în aer o oră-două.

- Săpun sau geluri antibacteriene, care ne protejează mai bine? Mai accesibile sunt săpunurile, cu acelaşi efect ca şi gelurile antibacteriene. Şi şerveţelele alcoolizate sunt utile. Cel mai bun este însă alcoolul sanitar de 70 de grade, pentru că omoară virusurile gripale, chiar şi virusul aviar.

CV

- A realizat 1,7 milioane de vaccinuri gripale
- Nume: Viorel Alexandrescu
- Data şi locul naşterii: 27 aprilie 1942, Ismail, Ucraina
- Studiile şi cariera:
- A terminat Facultatea de Medicină Pediatrie în iulie 1970 şi este doctor în ştiinţe medicale.
- Din 2010, este medic primar microbiolog. În acelaşi an a primit funcţia de şef al Centrului Naţional de Referinţă pentru Gripă din România şi este director de programe pentru epidemii şi pandemii în cadrul Institutului „Cantacuzino".
- A făcut, cu mâna lui, 1,7 milioane de vaccinuri gripale.
- Locuieşte în:  Bucureşti

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite