Un an de trai ca la carte ne adaugă trei luni de viaţă
0
În viitorii cinci ani, pentru prima dată în istorie, numărul persoanelor cu vârste de peste 65 de ani îl va depăşi pe cel al copiilor mai mici de 5 ani.
Estimările oficialilor din Marea Britanie publicate la începutul acestei săptămâni arată că o treime din copiii care se nasc în 2012 vor atinge vârsta de 100 de ani.
Creşterea continuă a speranţei de viaţă a făcut ca anul 2012 să fie dedicat îmbătrânirii active şi solidarităţii între generaţii. Iar de Ziua Mondială a Sănătăţii, marcată pe 7 aprilie, vor avea loc discuţii pe tema „O sănătate bună adaugă viaţă anilor".
„Speranţa de viaţă creşte cu 30 de ani într-un secol, adică cu trei luni în fiecare an", subliniază demograful Claude-Michel Loriaux,
profesor la Institutul de Demografie al Universităţii din Louvain, Belgia. Cel mai recent raport al Comisiei Europene arată că bărbaţii care trăiesc într-o ţară membră a Uniunii Europene au o speranţă de viaţă de 76,4 ani, iar femeile - de 82,4 ani. Românii trăiesc, în medie, 72,5 ani.
Care sunt ţările cu populaţii longevive
Există un complex de factori care contribuie la această evoluţie a duratei de viaţă, unii dintre ei cu caracter specific. De exemplu, longevitatea cretanilor este pusă pe seama dietei mediteraneene (ulei extravirgin de măsline, brânză de capră, vin roşu). În cazul francezilor însă, nu doar obiceiul de a consuma zilnic un pahar cu vin le prelungeşte viaţa, ci şi sistemul de sănătate bine pus la punct.
Populaţia Andorrei se numără printre cele mai longevive din lume, cu o speranţă de viaţă de 83 de ani. Locuitorii micului principat situat la graniţa dintre Franţa şi Spania au un stil de viaţă activ, fac mult sport şi, nu în ultimul rând, au cultura unui stil de viaţă sănătos. Lucruri nu întâmplătoare dacă ţinem cont de faptul că trăiesc într-o ţară cu una dintre cele mai mici rate de şomaj din lume.
În Singapore, unde speranţa de viaţă este de 82 de ani, guvernul a luat măsuri drastice privind restricţionarea spaţiilor pentru fumat şi a pus în aplicare programe privind îngrijirea persoanelor vârstnice. Cea mai mare speranţă de viaţă o deţine însă Monaco, cu 89,63 de ani.
Monegaştii sunt adepţii unei diete mediteraneene, respiră un aer curat şi, nu în ultimul rând, au un nivel de trai care le permite o viaţă lipsită de griji (au cel mai mare produs intern brut per locuitor, potrivit datelor Băncii Mondiale pe 2009).
Elixirul tinereţii, descoperit în Japonia
Alimentaţia sănătoasă pare a fi secretul japonezilor, recunoscuţi pentru faptul că sunt activi şi sănătoşi pe parcursul a 97% din viaţă. Astfel, la 70 de ani, starea sănătăţii japonezilor este asemănătoare cu cea a persoanelor de 50 de ani.
În plus, în Japonia se întâlnesc cei mai mulţi centenari. În afară de consumul ridicat de peşte, orez, fructe şi legume, japonezii mănâncă soia la fiecare masă, pe care o includ chiar în tradiţionala lor supă miso (o pastă vegetală, pe bază de cereale complexe şi soia). De asemenea, un alt secret al japonezilor este reprezentat de Hara Hachi Bu, un obicei care constă în a te ridica de la masă cu un nivel de saţietate de 80%.
Aliaţi: alimentele şi „revoluţia medicală"
„În România, speranţa de viaţă a crescut cu 15-20 de ani. Iar asta se datorează stilului de viaţă şi îndeosebi alimentaţiei", afirmă doctorul în farmacie Ovidiu Bojor, extrem de activ la cei 87 de ani ai săi.
Specialistul este de părere că îmbătrânirea organismului poate fi încetinită prin includerea în alimentaţie a acizilor nucleici, respectiv ADN (acid dezoxiribonucleic) şi ARN (acid ribonucleic), substanţe care contribuie la reînnoirea celulelor.Aceşti acizi se găsesc în grâu, în alge, în fulgi de ovăz, în ciuperci, în leguminoase (soia, fasole, linte, spanac, mazăre, andive), în produse lactate şi în ouă.
„Sigur, este important să avem o alimentaţie echilibrată şi diversificată şi contează nu doar ce trebuie să mâncăm, ci şi ce trebuie să NU mâncăm. Occidentalizarea dietei a avut, în general, efecte nocive asupra stării de sănătate, dar lucrurile sunt mai complexe de atât", atrage atenţia medicul Adrian Copcea, specialist nutriţionist la Centrul Medical Asteco din Cluj-Napoca.
Medicul crede că nu atât alimentele-minune prelungesc viaţa, cât descoperirea medicamentelor şi accesul la un sistem medical bine pus la punct. „Trebuie menţionat că nici măcar vegetarienii nu trăiesc mai mult. Este adevărat că ei nu suferă de boli cardiovasculare, ci de boli neurodegenerative", completează medicul Adrian Copcea.
De la celule stem la o explozie demografică
Din punct de vedere genetic, limita biologică pe care o putem atinge este de 120 de ani. Iar faptul că cercetătorii reuşesc să obţină celule neuronale şi cardiace din celule stem va duce la o adevărată lovitură demografică, în condiţiile în care bolile de inimă şi cele degenerative sunt principalele cauze ale mortalităţii la nivel mondial, consideră şi medicul primar gerontolog Adrian Stănescu de la Centrul Medical Oxxygene din Bucureşti.
„În acest moment, aşa-numita piramidă a vârstelor ne plasează încă spre media europeană a acestui fenomen de îmbătrânire a populaţiei. Dar dacă nu vor fi puse în practică politici demografice de creştere a natalităţii, inevitabil, vom avea o populaţie mult îmbătrânită faţă de ţările occidentale, care deja aplică astfel de politici", completează medicul gerontolog.
Cum stăm la capitolul sport
În ceea ce priveşte
mişcarea, românii se află cu mult sub media europeană, arată
eurobarometrul „Sport şi activitate fizică", publicat de Comisia
Europeană. Astfel, aproape jumătate dintre români nu fac niciodată
sport, faţă de 39% din cetăţenii europeni.
În schimb, doar 8%
din români practică un sport cel puţin de cinci ori pe săptămână,
comparativ cu irlandezii, care sunt adepţii mişcării în proporţie de
23%. Campioni la regularitatea cu care practică o activitate fizică sunt
olandezii, 99% din locuitorii Olandei mergând zilnic cu bicicleta.
Mersul pe bicicletă este practicat şi în Norvegia, Suedia, Germania şi
Danemarca.
Moştenirea genetică este reponsabilă de 30% din longevitate.
Cât de mult îţi ajuţi genele?
Adună punctele care corespund răspunsurilor tale.
- Pot să spun despre mine că sunt o persoană care are grijă de ea prin adoptarea unei alimentaţii sănătoase, prin practicarea unei activităţi fizice, respectarea orelor de somn şi prin interacţiunea cu apropiaţii...
(1) Din păcate, prea rar.
(2) Doar în weekend şi în vacanţe.
(3) Puţin zilnic.
- Beau alcool (vin, bere, whisky)...
(1) ...în fiecare zi, chiar de mai multe ori, la prânz şi seara
.
(2) ...strict ocazional.
(3) ...un pahar cu vin roşu în fiecare zi.
- Despre relaţiile mele sociale...
(1) Trăiesc complet izolat, nu am pe nimeni.
(2) Am mai mult cunoştinţe, vecini, poate unul-doi prieteni pe care să mă bazez.
(3) Am mai mult de cinci prieteni apropiaţi.
- Am antecedente medicale în familie.
(1) Părinţii au avut sau au diabet, cancer, au făcut infarct înainte de împlinirea vârstei de 50 de ani.
(2) Toţi membrii familiei sunt sănătoşi, dar avem probleme cu greutatea sau tulburări metabolice (tulburări ale glicemiei, colesterolului, tiroidei).
(3) Nimeni în familie nu are probleme de sănătate.
- Programul meu obişnuit este cam aşa:
(1) sunt activ de dimineaţa până seara. Sau, din contră, privesc la televizor de dimineaţa până seara.
(2) viaţa mea se împarte între serviciu şi familie.
(3) în afară de viaţa profesională şi familială, îmi fac timp zilnic pentru hobby-urile mele.
- Mănânc....
(1) ...mult, de toate.
(2) ...porţii normale, de toate.
(3) ...destul de puţin, mai ales fructe şi legume. La masă, doar ciugulesc câte ceva.
Interpretare:
Între 6 şi 9: Ai un stil de viaţă destul de dezechilibrat, încearcă să mai îndrepţi câte ceva.
Între 10 şi 14: Nu este rău, dar nu ţi-ar strica nişte îmbunătăţiri în ceea ce priveşte stilul de viaţă.
Între 15 şi 18: Felicitări, ştii cum să-ţi prelungeşti viaţa prin alegerile pe care le faci pentru tine zi de zi!
Activi şi utili, indiferent de vârstă
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), îmbătrânirea activă este definită ca fiind procesul de creştere a şanselor pentru sănătate, pentru siguranţă personală şi pentru participare la viaţa societăţii, conform nevoilor, dorinţelor şi capacităţilor fiecăruia.
Activităţile care ne menţin mintea vie sunt recomandate la orice vârstă
Astfel, creşterea demografică trebuie privită ca o oportunitate ce poate răspunde provocărilor economice şi sociale prin soluţii inovatoare: persoanele în vârstă pot munci în continuare, fie pe piaţa muncii, în condiţii adaptate nevoilor şi stării lor de sănătate, fie prin activităţi de voluntariat şi de îngrijire a celor din jur.
Familia şi prietenii, esenţiali
„Cel mai la modă slogan este să ai o viaţă cât mai activă, deci atâta timp cât trăieşti, să fii activ şi să fii şi util. Pentru că, din păcate, la noi ideea de pensionare are nişte conotaţii sociale: «Eu vreau să ies la pensie la 60 etc.» şi după ce ies, îşi dau seama că este mult mai rău să ieşi la pensie decât să fii activ, atâta timp cât poţi", subliniază medicul gerontolog Adrian Stănescu.
Creşterea speranţei de viaţă la nivel mondial duce la o creştere alarmantă a cazurilor de boli asociate vârstei, inclusiv demenţa. Estimările arată că 25-30% din persoanele cu vârsta peste 85 de ani vor prezenta un declin cognitiv în diverse stadii.
„Contează mult partea aceasta de a fi ancorat în realitate, continuarea unor relaţii cu prietenii, socializarea, ieşirea la un film, la teatru, reintegrarea, în condiţiile în care îşi pierd partenerul, în familia de bază, cu copiii, cu nepoţii şi aşa mai departe. Sunt factori care determină accelerarea bolilor: practic, în momentul în care rămân singuri, se simt inutili, fac o depresie şi din asta se declanşează mult mai repede demenţa", explică medicul gerontolog Adrian Stănescu.
"În România, există persoane care „trăiesc" într-un corp cu 15-20 de ani mai bătrân decât vârsta din buletin."
Adrian Stănescu medic gerontolog
Se încarcă comentariile...
