Adevarul.ro

Boala cronică de rinichi afectează un adult din zece. În ultimul stadiu al afecţiunii este nevoie de dializă sau de transplant renal. Cu ocazia Zilei Mondiale a Rinichiului, marcată astăzi, medicii atrag atenţia asupra importanţei depistării în stadii incipiente a bolii cronice de rinichi.

Anul acesta, campania de informare prilejuită de Ziua Mondială a Rinichiului are sloganul „Protejează-ţi rinichii, controlează diabetul!". Prezent la conferinţa dedicată acestui eveniment, conf. dr. Adalbert Schiller, preşedintele Societăţii Române de Nefrologie, a atras atenţia asupra cauzelor care favorizează apariţia bolii cronice de rinichi, dintre care cele mai importante sunt diabetul şi hipertensiunea.

Diabeticii au risc crescut

Deoarece numărul cazurilor de diabet zaharat este în creştere în România, se estimează că, implicit, va creşte şi numărul cazurilor de boală cronică de rinichi, afecţiune care duce la pierderea treptată a funcţiei renale. Din cauză că riscul de boală cronică renală este mai mare la persoanele diagnosticate cu diabet zaharat, cei cu această boală au nevoie de un control regulat al glicemiei.

Se estimează că mai mult de jumătate din pacienţii cu diabet zaharat vor dezvolta nefropatie diabetică după 20 de ani de evoluţie a bolii. De obicei, la pacientul diabetic cu boală cronică de rinichi apar şi alte complicaţii, precum bolile cardiovasculare şi infecţiile urinare. Medicii atrag atenţia că tratarea corectă a diabetului poate preveni boala cronică de rinichi.

Şi hipertensiunea dăunează rinichilor

Alături de diabet, hipertensiunea este un alt factor de risc major pentru boala cronică de rinichi. De aceea, pentru prevenirea complicaţiilor renale la persoanele cu hipertensiune, este necesară urmarea tratamentului prescris de medic.

Bolile cardiovasculare şi cele metabolice, infecţiile urinare, dislipidemiile netratate, fumatul, tratamentele îndelungate cu unele medicamente (precum analgezicele şi antiinflamatoarele) sunt alte cauze ale bolii cronice de rinichi. „De asemenea, obezitatea, care are o evoluţie pandemică şi care este în creştere în rândul tinerilor, este un alt factor de risc pentru boala cronică de rinichi", subliniază prof. dr. Eugen Moţa, medic primar medicină internă şi nefrologie, şeful Clinicii de Nefrologie de la Spitalul de Urgenţă Craiova.

Când se ajunge la dializă

Deşi boala cronică de rinichi se poate depista prin analize de rutină, precum examenul de urină şi determinarea din sânge a creatininei serice, cei mai mulţi bolnavi sunt diagnosticaţi târziu. În primele stadii, această afecţiune nu prezintă simptome, ele apărând în fazele avansate, când pacientul poate avea deja insuficienţă renală.

Atunci când funcţia renală este compromisă, pacienţii nu au decât două soluţii: dializa sau transplantul renal. În România, există peste 8.300 de cazuri ajunse în stadiu de dializă. Dacă se recurge la transplant renal, pacientul va fi nevoit să urmeze şi un tratament medicamentos. Rata de supravieţuire după transplantul renal este de 10-15 ani, după care este nevoie de un nou transplant.