Toamna, sezon critic pentru astmatici şi alergici

Datele statistice arată că aproape 5% din români sunt diagnosticaţi cu diferite alergii

Din cauza ploilor „de vară“ din septembrie, concentraţia de ciuperci microscopice este de o mie de ori mai mare decât în mod normal. Datele statistice arată că aproape 5% din români sunt diagnosticaţi cu diferite alergii, iar, în ultimii ani, numărul lor este în creştere.

Ani la rând s-a crezut că alergiile sunt determinate genetic, fiind o consecinţă a răspunsului exagerat al sistemului imunitar la diferite substanţe cu care venim zilnic în contact, deşi ele nu sunt cu adevărat periculoase pentru organism. Însă, dincolo de terenul genetic predispozant, studiile au arătat că factorii de mediu au o contribuţie importantă la declanşarea alergiilor. "În ultimii ani, toamnele calde şi prelungite sunt guvernate de ploi la fel de calde ca în anotimpului cald.

Acestea conduc la o exacerbare a densităţii fungilor microscopici de o mie de ori mai mare decât în mod normal", explică prof. dr. Miron Bogdan, preşedintele Comisiei de Pneumologie, Alergologie şi Imunologie Clinică de la Institutul de Pneumologie „Marius Nasta" din Bucureşti. Potrivit specialistului, această toamnă caldă ameninţă starea de sănătate a astmaticilor şi a persoanelor care suferă de rinite alergice.

Măsuri de protecţie pentru cei vulnerabili

În cazul persoanelor bolnave de astm bronşic, fungii microscopici favorizează apariţia crizelor specifice bolii care pot dura de la câteva minute până la câteva zile. Acestea se manifestă prin respiraţie şuierătoare şi dificilă, prin tuse uscată şi prin senzaţie de apăsare în piept provocată de inflamarea bronhiilor. În ceea ce priveşte rinita, principalele semne ale contactului cu fungii microscopici sunt mâncărimile de la nivelul nasului şi înroşirea ochilor. Bolnavii care se regăsesc în astfel de situaţii trebuie să meargă de urgenţă la medicul curant. "Este clar că un astmatic sau o persoană cu rinită alergică nu poate evita contactul cu aceşti fungi microscopici, deoarece are o viaţă socială şi nu se poate închide în casă. Din fericire, există tratamente care pot ţine manifestările bolilor sub control, însă bolnavul trebuie să ceară sfatul medicului", explică prof. dr. Miron Bogdan.

Corticosteroizii, prima linie de tratament

Pentru ţinerea sub control a crizelor de astm şi a simptomelor specifice rinitei alergice, specialistul recomandă terapia pe bază de corticosteroizi. În cazul astmaticilor, aceste medicamente se administrează oral, cu ajutorul unor spray-uri speciale. În schimb, persoanele cu rinită alergică au la dispoziţie spray-uri nazale pentru protecţie şi pentru igienizare.

Testele cutanate depistează alergenul

Fungii microscopici se transformă în agenţi alergeni nu doar în cazul persoanelor astmatice sau a celor care suferă de rinită alergică. De aceea, tusea seacă care durează câteva zile, înfundarea nasului, durerile de cap, strănutul în rafală şi umflarea pleoapelor pot fi semne ale unei reacţii alergice. Pentru un diagnostic de certitudine, medicii recomandă realizarea unor teste specifice identificării tipului de alergen. De obicei, se recomandă fie testele cutanate, fie cele de sânge.