Noile obiceiuri alimentare cresc incidența „ficatului gras“ în rândul persoanelor sub 30 de ani. Potrivit estimărilor, aproape 20% din români suferă de steatoză hepatică. Lipsită uneori de simptome, boala poate să evolueze spre ciroză hepatică.
Dacă până acum erau mai frecvente în cazul adulţilor în vârstă, afecţiunile hepatice provocate de consumul excesiv de alcool sunt din ce în ce mai frecvente în rândul tinerilor. În Marea Britanie, numărul tinerilor internaţi cu probleme de ficat cauzate de consumul de alcool a crescut cu 50% în ultimii 10 ani, arată publicaţia „Daily Mail".
Cele mai expuse sunt femeile, deoarece organismul lor poate să metabolizeze doar o jumătate din cantitatea de alcool neriscantă în cazul bărbaţilor. Iar problema nu este doar una englezească. „Noile obiceiuri alimentare cresc numărul cazurilor de steatoză şi în rândul copiilor şi al adolescenţilor din România", atrage atenţia medicul specialist gastroenterolog Marian Zota, cu competenţe în ecografie, de la Clinica Med-As din Bucureşti.
Alcoolul atacă ficatul brusc sau treptat
Obiceiurile alimentare „atacă" ficatul pe mai multe flancuri: pe de o parte, este vorba de consumul excesiv de alcool. Acesta se metabolizează la nivelul celulelor hepatice, iar din acest proces rezultă mici picături de grăsime care ajung să sufoce hepatocitul (celula hepatică). Acumularea de grăsime are loc fie brusc, după un singur exces etanolic, fie în timp.
Pe de altă parte, există şi steatoze de cauze non-alcoolice. Alimentele grase, dar şi dulciurile concentrate consumate în exces se transformă la nivelul ficatului în grăsime. Iar studiile arată că obezitatea se asociază într-o mai mare măsură cu ficatul gras.
La nivelul celulelor hepatice sufocate de grăsime apare o inflamaţie ce duce la hepatită. Bolnavul resimte dureri în zona superioară a abdomenului, o stare de oboseală, poate avea greţuri şi vărsături, precum şi o coloraţie în galben a tegumentelor (icter). Acest stadiu nu este obligatoriu însă, de multe ori boala evoluând mult timp în tăcere. În acest caz, este descoperită atunci când ficatul este sever afectat. Acest lucru se întâmplă pentru că celulele deteriorate sunt înlocuite treptat cu ţesut fibros, nefuncţional, ceea ce creşte riscul apariţiei cirozei hepatice.
Regimul alimentar şi mişcarea, indicate
Din fericire, în 80-85% din cazuri, boala este reversibilă dacă este tratată în stadii timpurii şi dacă tânărul ia măsuri în privinţa alimentaţiei. „Răspunsul terapeutic al bolii este foarte încurajator, deşi ea are risc de evoluţie spre ciroză, leziune ireversibilă.
Principala măsură este dieta, în primul rând renunţarea la consumul de alcool şi reducerea aportului caloric. Aceasta trebuie să fie corect condusă, să nu genereze scăderi dramatice în greutate în timp scurt, care pot avea un efect contrar celui scontat (1-3 kg lunar sunt suficiente). În această ecuaţie intră şi mişcarea efectuată în mod consecvent", explică medicul gastroenterolog Marian Zota.
Se vede la ecograf
Ecografia este o analiză eficientă, neinvazivă şi necostisitoare care poate depista steatoza. „Se apreciază că vorbim de steatoză de la mai mult de 5-10% grăsime în compoziţia ficatului", menţionează medicul Marian Zota. Altă analiză nespecifică ce sugerează o afectare hepatică o reprezintă dozarea transaminazelor.
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza