Adevarul.ro

O serie de boli cronice precum afecţiunile cardiace şi diabetul de tip II pot fi consecinţa lipsei de mişcare. Afecţiunile de la nivelul coloanei, durerile musculare, demineralizarea osoasă şi bolile nervoase sunt favorizate în cazul persoanelor sedentare.

Stilul de viaţă modern, care presupune munca la birou şi mersul cu maşina, exclude sau limitează nivelul de exerciţiu fizic mai ales în rândul populaţiei cu vârste între 25 şi 60 de ani. Cele mai frecvente urmări asupra sănătăţii constau în apariţia durerilor musculare, de cap şi de spate. Majoritatea acestor suferinţe se instalează din cauza posturii incorecte şi a contracturilor musculare. Din fericire, aceste dureri încetează în momentul în care şi contractura musculară dispare.

Determină durere cronică

Pe termen lung, sedentarismul poate provoca durere cronică. Acest lucru este determinat de faptul că lipsa de activitate fizică duce la scăderea masei musculare şi a tonusului muscular. De exemplu, lipsa forţei musculare în zona abdominală duce la dureri cronice în zona lombară. Cu timpul, apar şi modificări la nivelul coloanei vertebrale, adică tulburările de statică vertebrală şi, în final, afecţiuni ale coloanei vertebrale cum ar fi: lombalgiile cronice, herniile de disc şi spondilozele.

Scurtează durata vieţii

Un studiu efectuat în Australia a arătat că fiecare oră de „relaxare" în faţa televizorului creşte riscul de deces cu 11%. În ceea ce priveşte riscul de deces din cauza unei boli cardiovasculare, acesta este chiar mai mare, de 18%. Potrivit aceluiaşi studiu, cei care petrec zilnic patru ore uitându-se la TV prezintă un risc cu 80% mai mare de a deceda din cauza unei maladii cardiovasculare, comparativ cu cei care se uită la televizor timp de maximum două ore pe zi, independent de alţi factori de risc precum fumatul, colesterolul mărit, alimentaţia nesănătoasă, hipertensiunea arterială şi depunerile de grăsime pe talie.

Lipsa mişcării contribuie la acumularea de kilograme, un factor de risc în privinţa bolilor cronice precum diabetul şi afecţiunile cardiovasculare. „Ţesutul gras nu este pasiv, ci dereglează întreaga activitate a organismului, de aceea apar disfuncţii succesive la nivelul organelor", spune medicul endocrinolog Emilian Ranetti de la Spitalul Militar Central din Bucureşti.

Potrivit medicului de familie Radu Leon George de la Clinica Leomedica din Capitală, obezitatea favorizează bolile cardiovasculare, diabetul, afecţiunile circulatorii, deformările de statică vertebrală, precum cifozele, sau afecţiunile discale cum este hernia de disc. „De asemenea, hipertensiunea arterială este o urmare a obezităţii şi a sedentarismului, precum şi hipercolesterolemia", mai spune medicul Radu Leon George.

Tratamentul afecţiunilor apărute pe fondul lipsei de mişcare, precum obezitatea, bolile cardiovasculare, diabetul, afecţiunile circulatorii şi deformările de statică vertebrală, poate include, în unele cazuri, şi un program de exerciţii fizice.

Exerciţiile moderate, indicate tuturor

Potrivit medicului de familie cu competenţe în kinetoterapie Radu Leon George, sunt utile exerciţiile de intensitate moderată. „Sportul de performanţă şi exerciţiile cu greutăţi nu sunt recomandate, fiindcă produc un exces de cortizol în sânge şi suprasolicită aparatul cardiovascular", explică medicul. În schimb, specialistul recomandă plimbările în aer liber, joggingul, gimnastica aerobică şi dansul. În plus, exerciţiul fizic atenuează simptomele depresiei şi insomniile, determinate tot de lipsa de mişcare.

Contribuie la instalarea osteoporozei

Studiile efectuate asupra astronauţilor au arătat că atrofierea musculară, cauzată de lipsa activităţii fizice, antrenează şi decalcifierea osoasă. În trei luni, dacă un muşchi nu este folosit, pot apărea pierderi de 15% din densitatea minerală osoasă. Prin urmare, persoanele care au risc de osteoporoză, adică femeile aflate la menopauză şi bărbaţii trecuţi de 65 de ani, trebuie să facă mişcare zilnic pentru a menţine integritatea şi sănătatea oaselor şi a musculaturii.