S-a dublat numărul româncelor care fumează

Dacă în 1989 fumau doar 11,3% din femeile adulte, în 2009 proporţia celor care „apelau“ zilnic la ţigară a ajuns la 21,9%. Iar numărul fumătoarelor creşte în continuare. Dependenţa de nicotină apare la cei care fumează peste zece ţigări pe zi şi este mai greu de tratat la femei. Efectele negative sunt mai grave în cazul acestora.

O statistică a Institutului de Pneumologie „Marius Nasta" din Bucureşti arată că în ultimii 20 de ani numărul femeilor fumătoare din România s-a dublat. Iar 55% din ele sunt la vârsta fertilă. Adina (30 de ani) este una dintre ele.

Versurile „Plămânii ei sunt două scrumiere, dar funcţionează perfect" i se potrivesc mănuşă. În urmă cu câteva luni, Adina a făcut o spirometrie, investigaţie care poate pune în evidenţă probleme la nivelul plămânilor. Dar analiza a indicat că aceştia funcţionează la parametri normali deşi, zilnic, de peste zece ani, fac efortul de a filtra fumul inhalat din ţigară. Şi res­tul analizelor arată că Adina este sănătoasă. Există totuşi un semnal de alarmă: nivelul crescut de colesterol care nu se justifică prin alimentaţie, ci doar prin consumul de cafea şi de ţigări. 

„Nicotina acţionează direct asupra inimii, crescând frecvenţa cardiacă, dar şi asupra vaselor de sânge, producând vasoconstricţie. Aceasta se traduce prin creşterea tensiunii arteriale", explică medicul pneumolog Magdalena Ciobanu, coordonatorul Programului Naţional „Stop Fumat!". Cu fiecare fum tras din ţigară, inima se contractă mai puternic şi mai des, fiind forţată să funcţioneze în condiţii improprii, deoarece cantitatea de oxigen din sânge este redusă ca urmare a inhalării de monoxid de carbon din fumul de tutun. În aceste condiţii, este uşor de înţeles de ce inima fumătorilor cedează mai repede.

Femeile sunt mai afectate decât bărbaţii

Un studiu recent, realizat la universităţile „Minnesota" din Minneapolis şi „Johns Hopkins" din Baltimore, SUA, publicat în revista „The Lancet", demonstrează că femeile fumătoare sunt cu 25% mai predispuse să dezvolte afecţiuni coronariene (difuncţii ale arterelor coronare ale inimii) în comparaţie cu bărbaţii fumători. Iar veştile rele pentru fumătoare nu se opresc aici. Acelaşi studiu arată că riscul de afecţiuni ale inimii creşte cu 2% în fiecare an de viciu în cazul lor.

Femeile care renunţă la fumat se pot îngrăşa cu trei-patru kilograme
 

De asemenea, riscul de cancer pulmonar este dublu la femeile fumătoare comparativ cu cel al bărbaţilor cu acelaşi viciu, iar formele de cancer de care suferă acestea sunt mai agresive decât cele care-i afectează pe bărbaţi. Fenomenul se explică prin faptul că organismul femeilor asimilează o cantitate mai mare de substanţe toxice şi cancerigene din fumul de ţigară inhalat. Acest lucru este favorizat de fragilitatea pereţilor vaselor de sânge, inclusiv la nivelul plămânilor, care permit pătrunderea mai rapidă a acestor substanţe toxice în circuitul sangvin.

Tot diferenţele anatomice de la nivelul vaselor de sânge, care sunt mai mici în diametru comparativ cu ale bărbaţilor, favorizează bolile cardiovasculare la fumătoare, arterele lor fiind mai uşor de blocat. La aceşti factori se adaugă şi greutatea mai mică a femeilor decât a bărbaţilor, care sporeşte efectele negative pe care le are tutunul asupra sexului slab. 

Ţigările slim şi cele mentolate, mai nocive

Concluziile publicate în pres­tigioasa revistă „The Lancet" indică şi faptul că, deşi fumează mai puţine ţigări zilnic, vârsta la care femeile se apucă de viciu este în scădere şi tot mai multe adolescente fumează. Fenomenul este, în parte, o consecinţă a faptului că industria tutunului a creat produse destinate femeilor, precum ţigările slim şi cele mentolate. Acestea sunt promovate prin mesaje seducătoare ce asociază emanciparea, rafinamentul, sexappeal-ul şi independenţa cu gestul de a fuma. „Ţigările slim perpetuează ideea că ar fi mai puţin toxice, deşi riscurile sunt identice cu cele ale ţigărilor obişnuite", explică Amanda Sandford de la ONG-ul britanic „Action on Smoking and Health". 

Specialiştii români adaugă faptul că, atunci când sunt şi mentolate, ţigările slim sunt chiar mai nocive decât celelalte. „Sunt mai dăunătoare, pentru că mentolul creează o senzaţie de răcoare, de uşurare, este uşor anestezic", spune specialistul pneumolog Magda Ciobanu. Potrivit medicului, fumul este un agent iritant, iar atunci când îl inhalăm, organismul se apără. Mai exact, aparatul respirator începe să secrete o cantitate mai mare de mucus ca să adune substanţele iritante. Iar bronhiile se contractă, pentru a limita expunerea la substanţele toxice. Şi asta nu este tot. Mentolul maschează simptome de boală pulmonară care, altfel, i-ar fi pus pe gânduri pe fumători.

Activează circuitul recompensei

Fumatul face parte din categoria dependenţelor şi se asociază cu tulburări de ordin neurologic. Nicotina, substanţa de bază din compoziţia ţigărilor, ajunge la creier în şase-şapte secunde. Acolo determină secreţia de dopamină, de serotonină şi de noradrenalină, substanţe ce activează aşa-numitul „circuit al recompensei".

Acest circuit este, de fapt, o reţea de neuroni responsabilă de producerea stării de satisfacţie fizică şi psihică. Plăcerea resimţită de cei care fumează nu este diferită de cea creată de stimuli precum sexul sau drogurile. „În timp, asocierea ţigării cu anumite momente şi stări determină fumătorul să reacţioneze precum în experimentul lui Pavlov: apare stimulul, apare anticiparea recompensei şi imediat acţiunea pentru obţinerea acesteia, aprinderea ţigării", explică medicul Magda Ciobanu. De aici şi necesitatea de a fuma.  „Prima mea grijă este să am ţigări, iar atunci când văd că numărul lor se împuţinează în pachet, încep să fiu agitată", spune Adina, care s-a înscris în Programul Naţional „Stop fumat!" în urmă cu o săptămână. 

220 milioane de femei fumătoare există în lume, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS)

Lipsa tutunului creează frustrare

Medicii spun că plăcerea produsă de nicotină explică şi instalarea sindromului de sevraj atunci când fumătorul nu are la îndemână ţigări. „Lipsa recompensei declanşează frustrare, care poate fi dată de încălcarea rutinei în cazul situaţiilor care «nu merg fără o ţigară», dar şi de reacţii organice precum scăderea concentraţiei de nicotină din sânge sub nivelul care menţine activ circuitul recompensei", potrivit pneumologului Magda Ciobanu. Specia­liştii spun că, în cazul femeilor, dependenţa se instalează mai greu,dar şi renunţarea este mai dificilă.

Nu renunţă de teamă că se îngraşă

Multe femei sunt convinse că, dacă renunţă la fumat, se îngraşă. Această percepţie nu este, în totalitate, greşită. Un organism dependent consumă mai multe resurse pentru a se apăra de efectele nocive ale fumatului, de aceea, în general, şi greutatea fumătorilor este mai mică. „Creşterea în greutate cu trei-patru kilograme este normală după ce te laşi de fumat, e semn că organismul îşi revine", spune medicul Magda Ciobanu. Totuşi, şi această creştere în greutate poate fi controlată prin consiliere specializată în vederea renunţării la fumat.

O echipă formată dintr‑un psiholog şi un pneumolog îl ajută pe fumător să-şi clarifice motivele pentru care doreşte să renunţe la viciu, să identifice felul în care poate combate simptomele de sevraj şi cu ce poate substitui ţigara. În plus, îi sunt prezentate riscurile fumatului şi îi sunt prescrise medicamente care să inactiveze acel „circuit al recompensei".

„Tratamentul durează două-trei luni. Fumătorul vine din două în două săptămâni pentru a-i fi evaluată starea generală şi eventualele simptome de sevraj şi pentru a-şi primi tratamentul, iar riscul de recidivă după încheierea tratamentului depinde exclusiv de persoana respectivă, de gradul în care a reuşit să înveţe noile obiceiuri ale vieţii de nefumător", mai spune medicul Magda Ciobanu. Persoanele care vor să intre în Programul Naţional „Stop fumat!" găsesc detalii pe site-ul www.stopfumat.eu şi la Tel Verde 0800.878.673 (apelabil gratuit doar din Romtelecom) sau la 021-335.69.20.

Ce riscă atunci când fumează

Fumatul favorizează apariţia mai multor forme de cancer la femei. Medicii oncologi au atras atenţia asupra creşterii mortalităţii prin cancer de col uterin de la 14 cazuri la 100.000 de locuitori în 1994, la 16,93 cazuri la 100.000 de locuitori în 2003. Şi mortalitatea prin cancer ovarian a crescut cu o treime în acelaşi interval. Aceste creşteri sunt corelate cu înmulţirea numărului de fumătoare, consideră specialiştii. Ele pot avea probleme de fertilitate, iar dacă rămân însărcinate, viciul mamelor afectează şi fătul.

„Expunerea fătului la substanţele toxice din ţigări duce la naşterea prematură, iar în cazul în care copiii se nasc la termen, au o greutate mai mică decât este normal, au o imunitate scăzută şi sunt mai bolnăvicioşi", avertizează medicul primar obstetrică-ginecologie Cezara Bucur de la Spitalul Clinic „Dr. Panait Sârbu". În plus, dacă mama a fumat timp de nouă luni, bebeluşul va avea simptome de sevraj nicotinic după naştere.