Obezitatea şi pastilele fără reţetă ne dau reumatism

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Bolile reumatice sunt tot mai frecvente, iar de vină sunt meteahna românilor de a-şi administra haotic analgezice şi antibiotice, dar şi kilogramele în plus.

Reumatismul este expresia generică utilizată pentru a desemna peste 200 de afecţiuni ale articulaţiilor, muşchilor şi oaselor. Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că bolile reumatice reprezintă cel mai frecvent raportată cauză de boală la populaţia adultă. „20% din totalul consultaţiilor la medicul de familie sunt generate de bolile reumatice. Ele constituie a doua cea mai frecventă cauză de prezentare la doctor, după bolile cardiovasculare", potrivit medicului Cătălin Codreanu, directorul Centrului de Boli Reumatismale „Ion Stoia" din Bucureşti şi preşedintele Ligii Române Împotriva Reumatismului.

Practic, unul din cinci pacienţi care se prezintă la medicul de familie are dureri musculo-scheletice şi articulare. Durerea lombară este simptomul unei boli reumatice, regăsită în primele zece cauze care determină internarea în spital, a mai spus specialistul în deschiderea Congresului Naţional de Reumatologie, desfăşurat recent la Bucureşti.

În ultimii ani, incidenţa bolilor reumatice a crescut îngrijorător, ele fiind întâlnite nu doar la persoanele de vârsta a treia, ci şi la adulţii tineri şi la copii. Numărul mare de cazuri de afecţiuni reumatice este, pe de o parte, consecinţa îmbătrânirii populaţiei. Trăim mai mult decât strămoşii noştri, drept urmare, există o probabilitate mai mare să dezvoltăm bolile bătrâneţii, iar printre acestea se numără şi reumatismul. Pe de altă parte, bolile reumatice sunt cauzate şi de obiceiurile nesănătoase specifice vieţii moderne: administrarea excesivă de medicamente de tipul analgezicelor (cum sunt ibuprofenul, paracetamolul, aspirina sau codeina) şi obezitatea, pentru că excesul ponderal apasă pe articulaţii.

Patru milioane de români au artroză

Din cele peste 200 de afecţiuni reumatice, artroza este cea mai frecventă. Această boală distruge, în timp, cartilajele articulaţiilor. Potrivit estimărilor reumatologilor, patru milioane de români suferă de artroză. 70% din aceste cazuri sunt diagnosticate, procentul mare fiind pus pe seama faptului că boala are simptome atât de deranjante, încât cele mai multe persoane sunt nevoite să se prezinte la medic.

Teoretic, toate articulaţiile pot fi afectate de artroză, dar cel mai adesea sunt „atacate" articulaţiile genunchilor (caz în care vorbim de gonartroză), ale şoldurilor (coxartroză), ale coloanei vertebrale (spondilartroză) şi cele de la nivelul degetelor. Care sunt cauzele apariţiei artrozei? „Îmbătrânirea cartilajelor" este determinată, în primul rând, de factori generali, cum sunt ereditatea, tulburările endocrine şi tulburările alimentare. De asemenea, artroza se poate instala şi la persoanele supraponderale ori la cele care fac efort fizic intens şi suprasolicită articulaţiile sau suferă traumatisme la nivelul lor.

Vestea bună este că boala artrozică poate fi prevenită sau, cel puţin, stagnată dacă s-a instalat. „Pentru a o preveni, trebuie adoptat un mod de viaţă sănătos încă din copilărie, printr-o alimentaţie bogată în lactate. Sunt indicate curele heliomarine anuale şi mişcare zilnică în aer liber şi trebuie evitate solicitarea excesivă şi traumatizarea articulaţiilor", recomandă medicul de familie Călin Ciubotaru, de la clinica Infosan din Bucureşti. Acesta adaugă că este foarte important să se evite administrarea îndelungată de antibiotice de tipul fluorochinolonelor, dar şi de corticoizi, deoarece acestea afectează dezvoltarea cartilajelor.

Durerile reumatice, tratate după ureche

Deşi afectează an de an tot mai multe persoane, de vârste diferite, bolile reumatice nu par să-i sperie prea mult pe români. În cele mai multe cazuri, durerile articulare, durerile de spate sau durerile la mişcare sunt tratate superficial şi „după ureche". Potrivit unui studiu GfK, 73% din români iau medicamente fără recomandare de la medic.

Analgezicele şi antiinflamatoarele fără reţetă sunt preferate de români, pentru că pot calma durerile într-un timp scurt. Specialiştii atrag atenţia că există riscul ca bolnavul care-şi autoadministrează medicamente să nu le aleagă pe cele potrivite sau să nu poată aprecia dozajul adecvat formei de boală reumatică. Pe lângă faptul că tratamentul poate să nu fie eficient, el poate avea diverse reacţii adverse. Dozele mari de medicamente antiinflamatoare non-steroidiene (aspirină, ibuprofen) afectează uneori tubul digestiv. „Ele pot provoca ulcere gastro-duodenale, inclusiv complicate cu hemoragie digestivă sau cu perforaţie digestivă, ce pun viaţa în pericol. Frecvent, după administrare apar greaţa, senzaţia de arsură în capul pieptului, crampe abdominale, durere sau diaree", spune dr. Cătălin Codreanu.

Cauză de handicap motor

Articulaţiile au început s-o deranjeze pe Elena Ionescu (63 de ani), din Câmpina, în jurul vârstei de 55 de ani. Durerile se intensificau odată cu scăderea temperaturilor. Simţea că nu putea îndoi genunchii şi începea să-şi piardă stabilitatea. După ce făcea efort, picioarele îi ardeau, se umflau şi se înroşeau puternic. A luat calmante şi şi-a masat articulaţiile cu unguente antiinflamatoare, pe care i le-au recomandat farmaciştii şi vecinii mulţumiţi de rezultate.

„Pe moment, îmi treceau durerile. Când m-am dus la doctorul specialist, după mai multe investigaţii am primit şi diagnosticul final: coxartroză. Nu mă gândeam că e atât de grav şi m-am îngrozit când mi-a spus că este o boală de care nu mai scap, dar că poate fi stagnată", povesteşte Elena. A urmat o perioadă tratamentul recomandat de doctorul reumatolog şi a făcut în paralel şedinţe de fiziokinetoterapie. Primele rezultatele nu au apărut imediat, deoarece Elena este supraponderală şi, mai întâi, a trebuit să slăbească. Ea recunoaşte că durerea insuportabilă a dus-o la doctor. Dacă mai putea munci, probabil că ar fi amânat, ca mulţi dintre români, să meargă la reumatolog. „Boala reumatică rămâne subevaluată până în stadiile avansate, caracterizate prin durere, inflamaţie şi disfuncţionalitate. În final, se poate instala un grad de handicap motor, după care se trece prin stadiile de incapacitate şi infirmitate", atrage atenţia dr. Georgiana Tache, medic primar balneofizioterapie şi recuperare medicală, de la Clinica Medical Care, din Bucureşti.

Fizioterapia este foarte importantă în recuperare

Bolile reumatice trebuie recunoscute şi diagnosticate corect încă de la primele simptome, pentru a se evita pierderea mobilităţii şi instalarea handicapului locomotor. Odată identificată suferinţa reumatică, tratamentul trebuie iniţiat imediat. Numai în acest fel, bolile reumatice inflamatorii pot intra în perioada de remisiune, explică specialistul în recuperare medicală Georgiana Tache. Prin urmare, se poate spune că boala se vindecă, dar nu în totalitate, ci intră doar într-o perioadă de „acalmie", mai precizează specialistul.

În completarea tratamentului cu medicamente, bolnavul diagnosticat cu reumatism trebuie să urmeze şi un program de fizioterapie, pe o perioadă de cel puţin două săptămâni. Tratamentul este decontat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Mişcările de gimnastică efectuate de bolnav în timpul terapiei au rolul de a calma durerile şi de a reduce inflamaţia de la nivelul articulaţiilor. Fizioterapia se recomandă în special atunci când bolnavul îşi simte încheieturile din ce în ce mai rigide şi nu se mai poate mişca fără să simtă durere. Terapia acţionează atât asupra articulaţiilor, cât şi a muşchilor şi structurilor nervoase, efectele fiind de relaxare, de reducere a inflamaţiei şi de atenuare a durerilor.

Cu ajutorul gimnasticii medicale se pot recupera din gradele de disfuncţionalitate şi funcţia motorie poate fi restabilită, prevenindu-se instalarea infirmităţii şi a handicapului motor. „Procedurile de recuperare se întind pe o perioadă de două săptămâni, însă tratamentul de întreţinere poate dura toată viaţa", precizează dr. Georgiana Tache. Specialistul adaugă că mişcările de întreţinere presupun gimnastică medicală, ergoterapie (terapie ocupaţională) şi un sport efectuat în scop terapeutic. Dacă apar decompensări sau acutizări, se reia fizioterapia, cu prudenţă, pentru a nu accentua simptomatologia inflamatorie.

Electroterapia, adjuvant

O altă metodă indicată în tratamentul bolilor reumatice este hidrotermoterapia. Pentru această procedură este folosită apa sub diverse forme de agregare şi temperaturi. Scopul terapiei este de a calma durerile articulare şi de a creşte elasticitatea ţesuturilor. Electroterapia, alt tratament indicat reumaticilor, este unul de tipul balneofizioterapeutic, ce utilizează curentul electric în scop curativ. Aplicat în diferite forme şi la intensităţi bine stabilite de fizioterapeut, curentul electric contribuie la reducerea contracturilor musculare, la eliminarea durerilor şi la creşterea mobilităţii.

20% din totalul consultaţiilor la medicul de familie sunt generate de bolile reumatice. Ele constituie a doua cea mai frecventă cauză de prezentare la doctor, după bolile cardiovasculare.

Dr. Cătălin Codreanu (foto)
preşedintele Ligii Române împotriva Reumatismului

image
Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite