Noi linii terapeutice în caz de diabet

Se estimează că tratamentul cu celule pancreatice create în laborator va fi disponibil în următorii zece ani

Transplantul de celule pancreatice create în laborator este cea mai mare promisiune a viitorului, însă mai există şi alte metode moderne care previn complicaţiile bolii. Boala care afectează în prezent aproximativ 600.000 de români, conform datelor oficiale, ar putea fi tratată în viitorul apropiat cu ajutorul celule pancreatice create în laborator. Cel puţin aşa susţin oamenii de ştiinţă de la Institutul Naţional de Sănăt

Pornind de la fragmente dintr-un pancreas fetal, ei au programat genetic celulele beta, cele care produc insulină, să se multiplice la infinit. Astfel, ele pot fi transplantate atât unei persoane care suferă de diabet de tip I, în cazul căruia celulele beta din pancreas se autodistrug, cât şi uneia cu diabet de tip II, cea mai frecventă formă a bolii, în cazul căreia funcţionarea celulelor beta este defectuoasă. În acest mod, spun specialiştii francezi, diabetul ar intra în remisiune. Cu alte cuvinte, bolnavii s-ar vindeca de această afecţiune, până în prezent incurabilă, cu ajutorul ingineriei genetice.

Cercetări de acest gen sunt efectuate de oamenii de ştiinţă din toată lumea de câţiva ani buni. De altfel, şi în prezent se încearcă tratarea diabetului prin realizarea transplantului de celule stem pancreatice. „S-au făcut studii cu transplant de celule stem pentru înlocuirea celulelor beta afectate în cazul diabetului zaharat de tip I şi II, însă fără succes pe termen lung. De fapt, s-a constatat că pacienţii trataţi anterior cu insulină au revenit, la doi-trei ani de la transplantul de celule stem, la aceeaşi terapie cu insulină", explică medicul specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice Adrian Copcea din Cluj-Napoca.

Se poate realiza transplant de pancreas

Alternativa mai eficientă şi utilizată deja în România o reprezintă transplantul de pancreas. „Totuşi, transplantul de pancreas trebuie urmat de un tratament cu imunosupresoare pe termen lung", completează specialistul. Imunosupresoarele sunt medicamente care asigură acceptarea organului transplantat şi lipsa complicaţiilor date de o eventuală respingere a acestuia.

Însă acest tratament este tolerat cu dificultate de unii pacienţi. În plus, mai ales în România, transplantul de pancreas nu este o procedură folosită la scară largă, foarte puţini pacienţi fiind eligibili pentru acest tip de tratament. „În momentul de faţă, transplantul de pancreas este considerat o soluţie extremă şi se realizează mai ales în cazul bolnavilor cu diabet de tip I, insulinodependent", spune medicul Adrian Copcea.

Chirurgia obezităţii, o soluţie

Mai ales în cazul diabetului de tip II asociat cu obezitatea, chirurgia obezităţii are efect benefic şi asupra funcţiei pancreasului. Astfel, în cele mai multe situaţii, în urma operaţiilor bariatrice, se obţine şi remisiunea completă a diabetului, nemaifiind necesar tratamentul cu insulină sau cu medicamente antidiabetice.

Aceste intervenţii constau într-o serie de tehnici chirurgicale aplicate la nivelul stomacului, astfel încât să fie modificat modul în care este digerată şi metabolizată hrana. Ele sunt eficiente însă doar în cazurile în care diabetul a apărut ca o consecinţă a sindromului metabolic, care constă într-o combinaţie a mai multor factori: obezitate, nivel crescut al colesterolului, al trigliceridelor şi al glicemiei şi hiperten­siune arterială.

Tratamentul, început devreme

În ultimii doi ani au fost lansate şi în România două noi medicamente antidiabetice. Dacă sunt luate din vreme şi dacă este respectat tratamentul recomandat de medici, asociat cu o dietă sănătoasă şi cu un program de mişcare, ele sunt extrem de eficiente în controlul diabetului. Un astfel de tratament reuşeşte să amâne momentul în care devin o necesitate injecţiile cu insulină.