Mii de români se tratează în afara ţării în fiecare an

Există posibilitatea tratamentelor gratuite în străinătate cu formularul E112

Tot mai mulţi români merg la tratament în alte localităţi decât cele de reşedinţă. Alte câteva sute aleg să se trateze în străinătate, pentru aparatura medicală mai performantă.

Procedurile medicale de ultimă oră, aparatura mai performantă sau specialiştii cu expertiză mai bună conving anual mii de români să parcurgă sute, chiar mii de kilometri pentru tratament sau pentru operaţii.

Tendinţa migrării în scop medical a dus, în ultimii ani, la apariţia pe piaţă a firmelor care intermediază accesul pacienţilor români la serviciile din ţări precum Austria, Turcia ori Germania. În plus, de multe ori, astfel de companii oferă pachete cu preţ mai avantajos. Pentru persoanele cu boli cronice care nu pot fi tratate în România există şi posibilitatea tratamentului gratuit în străinătate, prin intermediul formularului E112, eliberat de Casa Naţională de Asigurări (CNAS). Însă această procedură este mai complicată: pacienţii trebuie să demonstreze că tratamentul nu este disponibil în România, apoi aşteaptă pe liste timp îndelungat până la aprobarea dosarului.

„În anul 2011, casele de asigurări de sănătate din România au emis un număr de 1.022 de formulare europene E112/S2, din cele 1.075 de cereri formulate", spune Mariana Păcurariu, şef serviciu Relaţii media din cadrul CNAS.

Cele mai multe cereri,pe oncologie

Majoritatea persoanelor care aleg tratamentele plătite din străinătate suferă de afecţiuni din sfera oncologică, afirmă medicii. Astfel, sute de pacienţi români fac anual radioterapie sau operaţii în spitale precum Anadolu sau Medical Park, din Turcia, unităţi medicale recunoscute pentru aparatura de ultimă generaţie şi pentru medicii cu expertiză bogată în tratarea cancerului.

„În România, aparatura de radiologie este mai veche. În străinătate, de exemplu, există aparate de radiologie care fixează capul. Sunt utile în tumorile cerebrale, unde nu ai voie să mişti capul în timpul radioterapiei. În plus, nu avem suficient echipament", explică medicul oncolog Florin Băcanu de la Spitalul Clinic „Sfânta Maria" din Bucureşti. Astfel, doar 30% din bolnavii de cancer primesc la timp radioterapia. Iar dacă nu aşteaptă pentru terapia cu radiaţii, pacienţii au probleme cu administrarea celorlalte tipuri de tratamente.

„O pacientă aşteaptă din septembrie anul trecut să facă chimioterapie. Acum se face anul! Am avut multe cazuri de pacienţi care au murit aşteptând luni de zile radioterapia sau chimioterapia", comentează Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer. În schimb, pacienţii care-şi permit un tratament în străinătate au un timp minim de aşteptare. Este exemplul spitalelor Medical Park din Turcia, care au oferit tratament pentru 220 de români în ultimele nouă luni. Bolnavii care solicită ajutorul medicilor turci din cadrul acestor spitale primesc răspuns cu privire la tratament şi la costuri după maximum cinci zile lucrătoare. Din acest moment depinde de pacient cât de repede se hotărăşte să plece în străinătate pentru tratament.

Specialişti puţini şi condiţii precare

Medicii români speră să fie rezolvată o parte din problema listelor lungi de aşteptare pentru radioterapie odată cu inaugurarea a două centre de radioterapie în ţară, aflate acum în construcţie. Însă chiar şi aşa, intervin alte aspecte: numărul insuficient al specialiştilor români în oncologie şi condiţiile precare din spitale.

„Din păcate, în România, chirurgii operează mai mult decât în străinătate. Chiar dacă ar vrea, n-au timp de psihoterapie cu pacientul. E normal ca atunci când îşi permit financiar, pacienţii să se trateze în centre unde au toată atenţia medicului şi unde sunt condiţii mai bune", subliniază medicul oncolog Florin Băcanu.

Diana Neacşu, de 9 ani, este unul dintre pacienţii care au beneficiat de tratament în străinătate, în urmă cu 3 ani. Mai exact, la unul dintre spitalele Anadolu, din Turcia, unde au fost trataţi până în prezent 5.000 de bolnavi români. Pentru părinţii ei, a contat şi faptul că doctorii de la Anadolu au avut disponibilitatea de a le explica întreaga procedură medicală şi de a le împărtăşi detaliile tehnice ale tratamentului foarte complex. În ţară, „din diferite motive, fetiţei mele nu i s-a mai putut efectua tratament radioterapeutic şi nici nu i-au mai continuat tratamentul chimioterapeutic", povesteşte mama Dianei.

Fetiţa a fost diagnosticată la 3 ani cu o tumoare în zona abdominală. După două şedinţe de chimioterapie la intervale mai mari de timp şi un rinichi extirpat, fetiţei îi apăruseră metastaze la plămâni. A ajuns la Anadolu, unde a făcut radioterapie şi o operaţie de îndepărtare a tumorii pulmonare. Luna trecută, fetiţa a fost la control în Turcia. „Micuţei i s-au făcut controale regulate, în urma cărora nu s-au depistat forme de recidivă a bolii", subliniază doctorul Altan Kir, medicul care a operat-o pe Diana.

terapiile în străinătate costă mii de euro

Bolnavii de cancer care nu au posibilitatea financiară de a se trata în străinătate rămân în continuare pe listele de aşteptare din ţară. Chiar şi cu reducerile oferite, costurile terapiilor în străinătate ating mii de euro. „Tratamentul în străinătate nu este o opţiune atunci când nu există bugete consistente", consideră Gheor­ghe Barbu. Bărbatul, depistat cu o tumoare nazofaringiană, nu a avut altă soluţie decât să se trateze în Turcia.

„La sfârşitul anului 2010, am ales să fac un tratament oncologic în străinătate. Soluţiile oferite de clinicile de acolo erau mult mai eficiente din punctul de vedere al rezultatelor estimate în urma tratamentului, al aparaturii de generaţie nouă, al specialiştilor pregătiţi să utilizeze corect acel echipament. În final, clinica, împreună cu specialiştii de acolo s-au dovedit a fi cea mai bună alegere", spune Gheorghe Barbu. Adaugă că nu s-a simţit ca într-un spital. „Cred că asta e un pas important în vindecare - starea pacienţilor, atmosfera. Toate acestea influenţează rezultatul tratamentului."

Operaţia de cataractă, în Ungaria, 1.000 de euro

Există însă tratamente în străi­nătate, pe alte discipline decât oncologia, care pot fi la fel de avantajoase ca preţ ca acelea din România. Este cazul spitalelor din Ungaria, cu preţuri mai mici decât cele din Austria.

De exemplu, o operaţie de cataractă într-o clinică din România costă în jur de 2.700 de lei. „O operaţie de cataractă, plus spitalizare, trei mese pe zi şi asistenţă 24 de ore din 24, costă aproximativ 1.000 de euro la un spital din Ungaria", subliniază Răzvan Andrei Nacea, managing director Seytour Medical Tourism. 

La serviciile agenţiei, ce are trei ani de experienţă, apelează anual aproape 60 de persoane pentru terapii SPA şi 30 de persoane pentru investigaţii şi operaţii în spitale precum AKH (Austria), Spitalul din Sopron (Ungaria) ori Nürnberg Klinik (Germania).

"În România, chirurgii operează mai mult. Chiar dacă ar vrea, n-au timp de psihoterapie cu pacientul. E normal ca atunci când îşi permit financiar, pacienţii să se trateze în centre unde au toată atenţia medicului.''
Florin Băcanu
medic primar oncolog, Spitalul Clinic „Sf. Maria", Bucureşti

Cum ajungi la o clinică în străinătate

Cei interesaţi pot lua legătura cu spitalul la care doresc să se trateze fie direct, fie prin intermediul reprezentanţei din România. Această ultimă variantă este mai avantajoasă pentru cel ce va fi tratat, care nu va mai consuma energie cu traducerea actelor medicale şi cu menţinerea legăturii cu clinica din străinătate.

„Pacientul ne trimite dosarul cu diagnosticul, plus ultimele analize. Preluăm dosarul în limba română şi-l transmitem medicilor specialişti din Turcia. În cazul în care pacientul decide să plece, rezervăm biletul de avion, cu data de întoarcere deschisă",  subliniază Andreea Predescu, manager de marketing în cadrul Medical Park România.

Odată ajuns la destinaţie, pacientul este preluat de un reprezentant al firmei din România. Aceasta este şi procedura Seytour Medical Tourism, care intermediază tratamentele în ţări europene precum Austria, Ungaria ori Germania. „Directorul programului de călătorii, aflat în ţara gazdă, este ghidul şi asistentul personal al pacientului. El va asista pe parcursul fiecărui stadiu al tratamentului şi în timpul recuperării postoperatorii", ne lămureşte Răzvan Nacea, managing director al agenţiei.

Staţiunile din România au potenţial uriaş

Apele minerale cu proprietăţi terapeutice din staţiunile balneare din România au început să atragă anual mii de turişti cu probleme de sănătate, atât din ţară, cât şi din străinătate. „Pe sezon, avem cam 2.000 de turişti la procedurile balneare. Ponderea între turiştii străini şi cei români este de 50-50%. Avem clienţii fideli din Germania, din Franţa, din Belgia, care vin de ani buni. În general, contractele sunt încheiate în extrasezon.

Policlinica funcţionează de la 1 mai până pe 25 octombrie", spune Carmen Coleaşă, şef unitate balneo Policlinica Doina, din Neptun, unul dintre primele centre balneare din ţară. Punctul forte al staţiunilor de la mare este „aurul negru". Adică nămolul de Techirghiol, care se foloseşte la masaj, pentru împachetări şi la băi. „Proprietăţile nămolului sunt numeroase, fiind folosit atât în scop cosmetic, cât şi terapeutic. Hidratează, tonifiază, dar şi tratează afecţiuni", mai spune Carmen Coleaşă.

hidroterapie cu ape minerale

Terapiile cu nămol nu sunt singurele proceduri din staţiuni. De exemplu, în centrele balneare din zona muntoasă, precum Călimăneşti ori Vatra Dornei, sunt cunoscute terapiile cu ape minerale din izvoare naturale. Cu scopul de a preveni şi trata afecţiuni, specialiştii se folosesc nu doar de conţinutul în minerale al apei, ci şi de proprietăţile ei, cum ar fi presiunea şi temperatura.

Cel mai frecvent, curele balneare sunt cunoscute pentru rolul lor în tratarea reumatismului (staţiuni precum: Sângeorz-Băi ori Vatra Dornei). Sunt însă staţiuni recunoscute pentru beneficiile în boli cardiovasculare (staţiunile din Harghita ori din Covasna) sau în boli digestive şi renale (Malnaş-Băi, Odorheiu-Secuiesc).

După 15 august, scad preţurile

Turiştii care nu şi-au cumpărat un bilet „la băi" din extrasezon prin agenţie pot plăti la faţa locului, la hotel. Riscul este ca unitatea să nu mai aibă locuri de cazare, aşa cum s-a întâmplat în weekendul 4-5 august, când rata de ocupare a locurilor de cazare pe litoral a fost de 100%, potrivit datelor Federaţiei Patronatelor din Turism şi Servicii.

Pentru tratamentul balnear, se găsesc însă soluţii. „La Policlinica balneo Doina - Neptun, avem pachete şi pentru turiştii externi, care nu au cazare în hotel: trei proceduri pe zi la 58 de lei. De la 15 august, scădem preţurile", subliniază Carmen Coleaşă. Pentru sezonul balnear 2013, se pot obţine bilete la preţ redus de la începutul anului viitor. Pachetele de o săptămână la băi se pot achiziţiona fie direct de la Organizaţia Patronală a Turismului Balnear Român, fie prin agenţiile de turism ori direct de la hotel.