Mediul în care trăim ne îmbolnăveşte grav

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Poluarea citadină, locul de muncă, obiceiurile alimentare şi situaţia economică dintr-o regiune predispun la apariţia anumitor boli.

Un studiu realizat la Departamentul American de Dezvoltare Locativă şi Urbană a demonstrat că schimbarea mediului de viaţă poate avea în timp un impact major asupra sănătăţii.

Mai exact, cercetătorii au constatat o rată mai scăzută a obezităţii şi a diabetului zaharat în rândul familiilor care au fost mutate în zone cu un nivel de trai mai ridicat decât cele care au rămas să trăiască în regiuni cu o situaţie economică precară. Astfel, potrivit specialiştilor, o contribuţie majoră la apariţia diabetului zaharat o are stresul cauzat de lipsurile materiale şi de traiul între oameni preocupaţi de probleme financiare. Dar diabetul şi obezitatea nu sunt singurele probleme ce apar în urma stresului cotidian, ci şi tulburările de somn, bolile gastrointestinale şi cele cardiovasculare.

De altfel, mediul în care trăim poate influenţa apariţia unor astfel de boli şi prin prisma faptului că avem tendinţa de a prelua obiceiurile alimentare şi pe cele care ţin de stilul de viaţă ale celor din jur. Persoanele care trăiesc la oraş sunt mai predispuse către afecţiuni cauzate de alimentaţia dezechilibrată şi de sedentarism decât cele care locuiesc în zonele rurale, susţin specialiştii. Iar acest lucru este valabil şi în cazul românilor.

Orăşenii, risc de sindrom metabolic

„Alimentaţia tradiţională, cea a românului de rând, care variază în funcţie de regiunea istorică, este în general protectivă în ceea ce priveşte cancerul de colon, de pancreas şi bolile inflamatorii intestinale. Este bogată în fibre, conţine o cantitate redusă de grăsimi şi de proteine animale (posturi lungi). Însă din cauza metodelor de conservare a cărnii (afumare, sărare) predispune la cancer gastric", spune prof. dr. Carol Stanciu, medic primar gastroenterolog.

Cu toate acestea, conform unui studiu comandat de Unilever, 43% din populaţia urbană are obiceiuri alimentare nesănătoase şi nu respectă orarul meselor, iar 58% din orăşenii din România nu fac sport niciodată. Astfel, ei au tendinţa de a selecta alimentele în principal după gust, fără a ţine cont de valorile nutritive ale acestora. În plus, românii care trăiesc la oraş preferă tot mai frecvent să consume semipreparate şi alimente de tip fast-food, în defavoarea alimentelor proaspete. Iar toate aceste practici creează terenul ideal pentru apariţia sindromului metabolic şi, implicit, a unor afecţiuni precum bolile de inimă sau diabetul.  Să nu uităm nici de faptul că viaţa la oraş este adesea asociată cu expunerea la poluanţi, ceea ce poate contribui la apariţia unor tipuri de cancer.

Igiena din propria locuinţă, esenţială

Desigur, propria casă poate fi şi ea o sursă de îmbolnăvire dacă nu respectăm regulile esenţiale de igienă. Astfel, afecţiunile respiratorii precum astmul şi rinitele alergice, toxiinfecţiile alimentare, dar şi infecţiile de altă natură sunt cele mai frecvente boli care pot fi dobândite şi întreţinute în mediul din casă. Iar zonele unde virusurile, bacteriile şi fungii pot persista în concentraţii periculoase în aer şi pe suprafeţe sunt baia şi bucătăria.

„Una dintre cele mai periculoase zone din casă este baia, unde se pot aduna o mulţime de bacterii, de la specii aproape inofensive la unele foarte agresive. De aceea, este de dorit o bună igienă zilnică a toaletei, a căzii, a chiuvetei şi a pardoselii din baie", spune medicul de familie Radu Leon George de la Clinica Leomedica din Bucureşti.

Şi locul de muncă are o influenţă

Cercetătorii de la Institutul Familiei şi Muncii din SUA au dovedit că oamenii care fac munci fizice sunt mai sănătoşi decât cei care lucrează la birou, aceştia având, de regulă, o viaţă sedentară. De asemenea, eficienţa companiei este un alt factor ce influenţează starea de sănătate a angajaţilor, doar 19% din angajaţii unei firme cu rată mică de eficienţă fiind perfect sănătoşi.

Astfel se demonstrează că inclusiv oportunităţile de perfecţionare profesională, siguranţă financiară, precum şi o echipă managerială care să arate interes şi apreciere pentru munca celor din subordine sunt factori care ne influenţează starea de sănătate. Totodată, echilibrul dintre viaţa personală şi cea profesională, precum şi autonomia fiecăruia influenţează considerabil sănătatea, ferindu-ne de probleme precum anxietatea sau depresia.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite