Medicul Constantin Stan spune că în chirurgia estetică nu există garanţie. Pacienţii trebuie să fie pregătiţi pentru o corecţie. Creatorul ultimei generaţii de proteze mamare, medicul Constantin Stan, chirurg plastician şi estetician din Bacău, spune că în meseria sa îmbină medicina cu arta.
Renumitul chirug spune că în spatele său este o echipă de chimişti şi fizicieni din Frankfurt, Germania, cu care, în urmă cu un an, a realizat ultima generaţie de proteze mamare, revoluţionare pentru lumea medicinei internaţionale. A fost cel care a introdus pentru prima oară în România chirurgia estetică asistată de radiochirurgie cu ajutorul unui sistem american. Operează cot la cot cu cei mai mari chirurgici plasticieni ai lumii.
Citiţi şi:
Doctorul român Eugen Săndică, singurul din lume care a operat pe inimă un copil de 660 de grame
„Adevărul": De unde pasiunea pentru chirurgia plasită şi estetică?
Constantin Stan: E un proces creat în timp. De altfel, tot ce mi s-a întâmplat în viaţă nu a fost peste noapte. De multe ori am mers pe o direcţie şi apoi, oportunităţile vieţii mi-au dat semne că e momentul de o schimbare. Când am terminat liceul la Tecuci, în judeţul Galaţi, am vrut să mă axez pe construcţia de avioane. Eram olimpic naţional la fizică. Am vrut să merg pe un profil tehnic. Apoi, un prieten mi-a zis că ar fi bine să merg la medicină. Profesorul meu de anatomie a fost încântat.
Apoi, ca medic am crezut că pot să fac foarte multe lucruri, însă viaţa m-a obligat să îngustezi drumul. După facultate am fost vreo doi ani medic de medicină generală. Aşa cerea sistemul. Apoi am dat specialitatea şi am ales ceva între chirurgie şi medicină, adică ORL.
După Revoluţie am avut şansa să să-mi deschid primul meu cabinet. Un coleg de-al meu cu care făceam specializarea era bulgar şi mereu îmi zicea: „Eu am să mă întorc acasă şi am să-mi deschid primul cabinet".
I-am zis că e nebun. Dar asta mi-a intrat şi mie în cap. Aşa că în 1991 la Bacău, mi-am deschis primul cabinet privat, într-un apartament de bloc. Apoi am plecat în Italia să fac prima mea specializare pe chirurgia ORL. Era o specializare extrem de complexă. Când m-am întors în ţară, am văzut că cele mai multe operaţii care se cereau erau cele de micşorare de nas. Toţi românii doreau să aibă un nas frumos. Am început să fac nasuri. Deja începeam să am confluenţă cu medicina estetică. Apoi am făcut lipoaspiraţiile, măririle de sâni, sau mărirea organului genital la bărbaţi. Toate lucrurile acestea erau noutăţi, unicat pentru România. Apoi am început să cresc.
Toată lumea se mira cum de astfel de operaţii se fac la Bacău. Prin congresele din alte ţări am intrat intrat într-o altă lume, cea a marilor chirurgi. Apoi totul a devenit o mare pasiune. Deja descoperisem că ceea ce fac nu e doar o profesie.
Care sunt cele mai dese operaţii solicitate de pacienţi?
Dacă vorbim de chirurgia estetică, mărirea de sâni. Dacă vorbim despre medicina estetică atunci e injectarea cu toxină botulinică şi cu substanţe de umplere pentru buze şi faţă. Pe locul doi în chirurgia estetică, adică atunci când eşti obligat să fii în sala de operaţie, sunt rinoplastiile şi pe locul trei cele de întinerire chirurgicală, adică liftingurile.
Care este ultima fiţă în medicina sau chirurgia estetică? Un moft absurd cerut de vreun pacient...
O singură dată mi s-a cerut ceva şi am refuzat categoric: modificarea totală a feţei ca omul să nu mai fie recunoscut. În Germania un chirurg a făcut o asemenea operaţie şi apoi a fost împuşcat. Era singurul om care ştia de schimbare, singurul martor al modificării feţei. Cel care îmi cerea acest lucru era un om cu ceva bani care vroia să facă afaceri în România şi apoi să-şi piardă urma. Mie îmi plac lucrurile calme şi relaxate făcute în deplină cunoştinţă de cauză.
La ce stadiu este acum chirurgia plastică şi estetică din România, comparativ cu cea din alte ţări cu tradiţie?
La acelaşi stadiu. Absolut la acelaşi nivel.
Cum arată o săptămână din viaţa doctorului Stan?
Sunt în mijlocul unor schimbări importante pe care le simt că trebuie să vină. Ţin de vârstă, de o anumită exigenţă profesională şi de viaţa mea privată. Ani de zile viaţa mea începea la ora 8.00 şi ieşeam la 11.00-12.00 noaptea. Altădată cânta cocoşul şi eu eram în sala de operaţie. Acum, săptămâna începe pentru mine luni seara când aterizez cu avionul de la Bucureşti la Bacău. Dorm la casa de la Andrieşeşti sau în garsoniera de la clinică. Marţi, miercuri, joi, lucrez la clinica din Bacău, apoi seara mă urc în tren şi vin la Bucureşti unde tot drumul e o adevărată desfătare la computer. Vineri dimineaţă sunt la clinica din Bucureşti, sâmbătă, dau consultaţii, duminică dimineaţă îmi fac timp pentru mine. Alteori, la sfârşit de săptămână, sunt plecat la câte un congres internaţional. Luni mă întorc la clinica din Bucureşti.
Cu un asemenea program, mai aveţi timp pentru lucrurile mărunte? Faceţi piaţa, vă plimbaţi prin magazine?
Da, când am timp, fac şi de astea, dar seara în Bucureşti. Mă relaxează. Însă recunosc faptul că viaţa mea e cam tehnică.
"Acum am transformat unele operaţii în pasiunea vieţii mele. E vorba de operaţiile de sâni pe care cred că mi-am pus amprenta internaţională. Sunt tehnici chirurgicale care-mi poartă numele şi care sunt unicat în lume."
Constantin Stan chirurg estetician
„Le zic pacienţilor să nu viseze niciodată la lucruri imposibile"
Doctorul Constantin Stan, în timpul unei operaţii
Sunteţi credincios?
Dacă prin credinţă înseamnă să mergi la Biserică şi să ascult slujba, înseamnă că nu sunt. Eu intru în Biserică doar ca să găsesc acea linişte interioară care mă împacă cu mine.
Eşecuri au fost?
Sigur! Apar şi lucruri nedorite. Eu le spun pacienţilor mei că în chirurgia estetică nu există garanţie. Ei trebuie să fie pregătiţi pentru o corecţie sau o nouă intervenţie chirurgicală, sau pur şi simplu să luăm rezultatul ca atare. Eu tratez pacientul ca pe un partener şi nu în ascund lucrurile mai puţin plăcute care pot să apară după operaţie. Le zic ca nu trebuie să viseze niciodată la lucruri imposibile. Un eşec l-am considerat operaţia pe care i-am făcut-o unei colege şi care postoperator a rămas cu câteva luni cu nişte probleme de sensibilitate la nivelul feţei. Apoi şi-a revenit, dar mie, personal mi-a creat un stres fantastic. Era totuşi colega mea. Îmi mai amintesc de o pacientă din Franţa, o prietenă de-a mea foarte bună, care a avut apoi probleme de umezire a ochilor şi care au ţinut-o destul de mult.
Care este portretul unei femei care vine la operaţie estetică?
Pacienta din România este femeia care vine să-şi facă sânii pentru că nu i-a avut niciodată şi doreşte să se regăsească într-una dintre caracterele cele mai importante ale feminităţii. Este femeia care a avut copii şi care şi-a pierdut formele, sau femeia din străinătate care prin sâni încearcă să-ţi reconstruiască viaţa. Multe dintre ele vin şi-mi spun: „asta mi-a cerut el". Mai este femeia între 40 şi 50 de ani care după ce munceşte o viaţă şi a ajuns independentă financiar, simte că lucrurile nu mai sunt ca înainte. Realizează că a construit destine, dar pentru ea n-a făcut nimic.
Sunt bărbaţi care apelează la serviciile dumneavoastră?
Foarte puţini. Cam 5% în raport cu femeile.
V-aţi făcut vreo operaţie estetică?
Da, cum să nu! Pleoapa de sus, cea de jos, umplerea ridurilor de pe frunte şi de la ochi. Unele mi le-au făcut colegii mei în străinătate, dar umplerea ridurilor cu toxină botulinică, singur.
Aţi făcut vreodată operaţie de schimbare de sex?
Niciodată. Este o muncă în echipă şi necesită o abordare complexă. N-am făcut nici măcar o operaţie parţială de schimbare de sex, cum ar fi implant de sâni pentru transexuali.
Cum vi se pare sistemul de sănătate din România?
Nu ştiu! Am lucrat numai în privat.
Dacă aţi fi ministrul Sănătăţii, care ar fi primele trei schimbări pe care le-aţi face?
Una singură aş face. M-aş demite pe mine ca ministru!
Curriculum Vitae
Constantin Stan este absolvent al Facultăţii de Medicină Generală din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie Iaşi, cu calificativul "Magna cum laudae". Este medic specialist în chirurgie cervico-facială şi otorinolaringologie după un stagiu de patru ani în clinica prof. dr. Dorin Hociotă la Spitalul Panduri, din Bucureşti. Medic specialist în chirurgie plastică şi reconstructivă după un stagiu de şase ani în clinica prof. dr. Ioan Lascăr la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală.
A urmat mai multe cursuri de superspecializare atât în ţară cât şi în străinătate. În 2001 a absolvit masteratul în Chirurgie Estetică la Universitatea din Milano, Italia. Este membru al Societăţii Române de Chirurgie Plastică şi Reconstructivă, membru al Academiei Europene de Chirurgie Cosmetică, al Societăţii Franceze de Chirurgie Estetică, al Academiei Nord-Americane de Chirurgie Cosmetică şi Reconstructivă şi membru de onoare al Academiei Sud Americane de Chirurgie Estetică.
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza