Medicamentele antirăceală ne pot îmbolnăvi

Medicamentele în exces fac mai mult rău organismul decât bine

Banalele tratamente luate fără reţetă pot provoca ulcer, hepatită toxică, boli ale sângelui sau avort spontan, atrag atenţia medicii.

Folosite pe scară largă odată cu venirea sezonului rece, antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) sunt eficiente împotriva răcelii, accesibile ca preţ şi, mai ales, nu necesită prescripţie medicală. Toate acestea fac posibilă supradozarea lor, prin asocierea de medicamente cu acelaşi efect. Iar la persoanele care au anumite sensibilităţi, tratamentul intensiv cu antiinflamatoare nesteroidiene poate declanşa boli.

Gastrita şi ulcerul gastric, sângerările digestive exteriorizate sub formă de vărsături (asemănătoare ca aspect zaţului de cafea) sau de scaune închise la culoare (melenă) sunt principalele complicaţii ale administrării unor doze mari de medicamente precum aspirina, indometacinul, ibuprofenul şi diclofenacul. Aceste complicaţii pot apărea şi la persoane aparent sănătoase, fără suferinţe digestive. De asemenea, antiinflamatoarele nesteroidiene trebuie luate doar cu acordul medicului de cei care suferă de boli renale, hepatice ori de  astm bronşic. 

Nocive, indiferent de formă

Efectele adverse apar pentru că antiinflamatoarele acţionează prin blocarea unei enzime numită ciclooxigenază. Aceasta stimulează formarea de substanţe care întreţin inflamaţia (tromboxani, leucotriene, prostaglandine). Dar aceste substanţe au şi multiple roluri benefice în organism. „Prostaglandinele sunt implicate în regenerarea celulei gastrice, scad secreţia de acid clorhidric şi cresc secreţia de mucus la nivelul stomacului. Cu alte cuvinte, antiinflamatoarele nesteroidiene scad mecanismele de apărare ale stomacului", ne explică medicul gastroenterolog Marian Zota de la clinica Med-As din Capitală. Însă aceste medicamente pot declanşa o gastrită sau un ulcer şi dacă sunt administrate pe alte căi decât cea orală: sub formă injectabilă (ketonalul, de exemplu) sau de supozitor (diclofenac).

„De vină pentru eroziunea stomacului nu este, deci, contactul cu pastila. Substanţa se absoarbe în sânge şi se distribuie sistemic, la nivelul întregului organism", completează medicul. În plus, aspirina este şi anticoagulant, fiind folosită pentru fluidizarea sângelui, astfel că va întreţine aceste sângerări ale mucoasei.

Pentru persoanele cu un stomac sensibil, o alternativă la aceste pastile o reprezintă antiinflamatoarele nesteroidiene numite generic coxibi. Acestea, spre deosebire de celelalte antiinflamatoare, îşi exercită efectele fără să favorizeze sângerarea. De asemenea, folosirea unguentelor pe bază de antiinflamatoare  nesteroidiene nu prezintă risc de absorbţie în tot organismul. Persoanele care îşi administrează aspirină trebuie să aleagă formele medicamentoase care conţin protecţie gastrică şi să şi le administreze după mese.

Algocalminul, pe primul loc între preferinţe

Algocalminul este medicamentul cel mai cumpărat de români în intervalul iulie 2010-iunie 2011, se arată într-un raport al firmei de cercetare IMS Health. Din luna februarie a acestui an, analgezicul cu efecte moderat antiinflamatoare se administrează numai pe bază de reţetă. El poate provoca agranulocitoză, o boală a sângelui cu risc vital, constând în scăderea nivelului de globule albe, care ne apără de infecţii. Potrivit aceleiaşi statistici, românii au cumpărat cu 44% mai mult paracetamol în acelaşi interval faţă de perioada anterioară. În doze mari, paracetamolul poate provoca o hepatită toxică, de aceea, medicii ne sfătuiesc să nu asociem mai multe medicamente antirăceală ce conţin această substanţă.

Riscuri pentru sarcină

Un studiu recent realizat la Universitatea din Montreal a arătat că utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene în primele 20 de săptămâni de sarcină creşte riscul de avort spontan. Mai exact, au fost studiate ibuprofenul, paracetamolul, diclofenacul, naproxenul, celecoxibul şi rofecoxibul. Dintre acestea, doar în cazul paracetamolului nu s-a observat această asociere. Unii medici au infirmat aceste concluzii, spunând că studiul nu a luat în calcul alţi factori de risc pentru avortul spontan, precum fumatul şi obezitatea.