Gripa dă târcoale. Te vaccinezi?

Gripa agravează starea celor cu boli respiratorii cronice şi, în peste 10% din cazuri, dă anomalii ale electrocardiogramei.

Răcirea bruscă a vremii este o adevărată provocare pentru sistemul imunitar, cu atât mai mult sub atacul virusurilor gripale. Unii specialişti spun că metoda cea mai sigură de a preveni infecţia şi complicaţiile este vaccinarea. Alţii susţin că, în mod normal, un  organism sănătos poate lupta cu virusul gripal fără prea mult ajutor din exterior.

Încă mai resimţim efectele pandemiei de gripă nouă sau „porcină", cum a mai fost numită, şi care a avut punctul culminant în anul 2009.

Citeşte şi:
Greşeli frecvente în tratarea gripei

Viorel Alexandrescu, microbiolog: „Nimeni nu a avut curajul să spună: «Nu faceţi vaccinul gripal!»"

Ca un cutremur cu magnitudine mare, urmat de mai multe replici reduse ca intensitate, virusul pandemic din 2009, A(H1N1), a determinat şi încă mai determină îmbolnăviri. Astfel, dacă în timpul pandemiei din 2009, în România au fost înregistrate 7.008 cazuri de îmbolnăviri, în sezonul 2010-2011 au fost depistate 6.464 de îmbolnăviri cu virus gripal.

De altfel, specialiştii estimează că virusul A(H1N1) va mai circula şi în următorul sezon, adică în 2012-2013. Ei spun că acest fenomen este unul frecvent întâlnit în cazul virusurilor pandemice şi mai rar în cazul virusurilor gripei sezoniere normale, care, în general, diferă de la un an la altul. În paralel cu A(H1N1), în acest sezon mai circulă şi alte virusuri gripale, dintre care cele mai răspândite sunt A(H3N2) şi B (Victoria). Acestea sunt, de altfel, şi tulpinile incluse în vaccin, care are exact aceeaşi compoziţie ca a celui de anul trecut.

Cum se realizează vaccinurile sezoniere

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a creat o reţea de monitorizare a virusurilor gripale din toată lumea. Ea se numeşte Global Influenza Surveillance Network (Reţeaua Globală de Supraveghere a infecţiilor gripale) şi include 170 de centre naţionale din 140 de ţări. Centrul Naţional de Referinţă pentru Gripă din România este unul dintre ele şi are rolul de a detecta virusurile gripale de pe teritoriul naţional, de a le analiza şi de a le caracteriza, în aşa fel încât orice transformare a acestora să fie depistată rapid. Fiecare centru care observă astfel de modificări trebuie să trimită virusurile respective la centrele OMS de referinţă regionale.

Toate concluziile cu privire la virusurile gripale cele mai răspândite şi la mutaţiile sau la transformările acestora sunt raportate, de două ori pe an, în cadrul unor reuniuni la Geneva: în septembrie pentru emisfera sudică şi în februarie pentru emisfera nordică. Pe baza analizelor prezentate aici, tulpinile virale izolate din cele două emisfere sunt incluse în compoziţia vaccinului din sezonul gripal respectiv. De obicei, formulele din cele două emisfere coincid, fiindcă tulpinile virale incluse în vaccin sunt cele care circulă în toată lumea şi care determină infecţii din octombrie până în aprilie-mai în emisfera nordică, respectiv din mai până în septembrie-octombrie în emisfera sudică. Prin urmare, pe Glob există tot timpul anului un sezon al gripei.

Tot timpul anului, cercetătorii monitorizează virusurile care circulă pe teritoriul ţării

În România, epidemia începe în ianuarie

La noi, cele mai multe cazuri de gripă se înregistrează, de regulă, începând cu a doua parte a lunii ianuarie. Epidemia durează, în cele mai multe situaţii, între patru şi opt săptămâni. Dar se poate prelungi în cazul în care programul de vaccinări nu a fost respectat şi dacă numărul îmbolnăvirilor este foarte mare. Cei mai mulţi specialişti spun că metoda cea mai sigură de prevenire a îmbolnăvirii de gripă o reprezintă imunizarea prin vaccinare. Iar pentru a căpăta imunitate pentru tot sezonul gripal, ei ne sfătuiesc să ne vaccinăm cel mai târziu în luna decembrie. Fiindcă anticorpii induşi de vaccin devin eficienţi împotriva gripei de-abia după două săptămâni de la inoculare. Imunitatea devine maximă la trei-patru săptămâni de la vaccinare şi scade treptat până când, după şase luni, devine nulă şi ne putem infecta din nou.

Tinerii, cei mai afectaţi de infecţia gripală

Cei mai predispuşi la infecţia gripală şi la complicaţiile provocate de aceasta nu sunt vârstnicii şi copiii, cum se credea, ci adulţii sănătoşi, cu vârste între 18 şi 64 de ani. Potrivit specialiştilor, virusul gripal, cu precădere tulpina A(H1N1), odată pătruns în corpul acestora, declanşează o reacţie exagerată a sistemului imunitar. El produce o serie de substanţe care cresc răspunsul inflamator în corp şi, deci, sunt nocive pentru organism. Pe de altă parte, există specialişti care consideră că imunitatea tinerilor poate face faţă cu brio infecţiilor gripale, şi, deci, ei nu au nevoie de protecţie antigripală prin vaccinare.

Aşa deosebeşti răceala...

- Într-un an, un adult poate face între două şi patru episoade de guturai, iar un copil poate răci de şapte ori. Aceasta pentru că pe parcursul unui an, în aer circulă aproximativ 150 de virusuri responsabile cu instalarea banalei răceli.
- Debutează prin: rinoree (curge nasul), strănut, nas înfundat, ochi roşii şi înlăcrimaţi, stare uşoară de oboseală, iar simptomele se atenuează după cel mult două zile.
- Temperatura corpului poate creşte cu un grad Celsius sau două.
- Pot apărea dureri musculare uşoare, dureri de cap şi tuse.
- În cele mai multe cazuri, simptomele dispar în trei-patru zile, dar pot persista până la zece zile.
- Rareori apar complicaţii.

... de gripă!

- De regulă, virusurile gripale care circulă într-un an sunt puţine şi, în cele mai multe cazuri, cele mai răspândite sunt incluse în vaccinul gripal. Aşa se explică de ce, în mod normal, o persoană face gripă cel mult o dată pe an. 
- Debutează brusc, cu simptome puternice.
- Febra poate ajunge la 40,5 de grade Celsius.
- De cele mai multe ori, apar tuse uscată, dureri musculare şi de cap, infecţii în gât, oboseală persistentă şi devine necesară imobilizarea la pat.
- Febra poate dura trei-patru zile, iar restul simptomelor pot persista încă trei săptămâni.
- În peste 10% din cazuri, apar complicaţii la nivelul aparatului respirator.

Specialistul nostru

Dr. Viorel Alexandrescu
microbiolog şeful Centrului Naţional de Referinţă pentru Gripă

În ceea ce priveşte vaccinarea gripală, există mai multe direcţii de evoluţie. În prezent, în Franţa se foloseşte un tip de vaccin administrat intradermic, nu intramuscular, cum se face în prezent la noi. Acesta are mai multe avantaje: este mai puţin dureros, iar cantitatea de vaccin scade considerabil. O altă direcţie importantă este crearea unui vaccin universal. El se va face într-o anumită perioadă a vieţii şi, similar vaccinului rujeolic sau hepatitic, va proteja vreme îndelungată. Astfel de vaccinuri există în studii clinice de fază I şi se estimează că vor fi disponibile la scară largă în 5-10 ani.

Statistică

În fiecare an, la nivel mondial se înregistrează 3-5 milioane de cazuri de gripă.

Cât de mult te protejează vaccinul

Persoanele care fac vaccinul gripal nu au garanţia că nu se vor îmbolnăvi de gripă, din mai multe motive. În primul rând, în unele cazuri, este posibil ca într-un sezon gripal să mai circule, pe lângă tulpinile virale incluse în vaccin, şi altele, pentru care organismul nu are imunitate. În plus, organismul capătă imunitate optimă de-abia după aproximativ o lună de la vaccinare.

Iar protecţia maximă pe care o poate oferi un vaccin gripal este de 90% în cazul adulţilor, de cel mult 68% în cazul copiilor de până în patru ani şi de 70-75% în cazul persoanelor de peste 65 de ani. La unele persoane, care nu au o reactivitate imunologică bună, vaccinul poate să nu fie deloc eficient. De asemenea, după şase luni de la vaccinare, imunitatea antigripală devine aproape nulă. Astfel, o persoană care a făcut vaccinul, de exemplu, în ianuarie 2011, trebuie să-l repete în sezonul gripal, care a început în octombrie.

A scăzut numărul vaccinărilor

Cu toate acestea, specialiştii spun că vaccinarea este cel mai sigur mod de a reduce numărul de îmbolnăviri, de complicaţii şi de decese cauzate de gripă. De altfel, în România, s-a înregistrat în ultimii ani o reducere drastică a numărului de persoane care s-au vaccinat, iar medicii pun pe seama acestui lucru faptul că tot mai multe persoane se îmbolnăvesc de gripă. Anul trecut, de exemplu, proporţia de vaccinări a fost de 5,6%, faţă de 30%, cât recomandă OMS.

În cazul adulţilor, vaccinul se administrează în apropierea umărului, într-o singură doză

Motivul: teama de efectele adverse

Principalul motiv pentru care un număr foarte mare de persoane a refuzat vaccinarea în anii trecuţi îl reprezintă teama de reacţiile secundare pe termen scurt şi lung. Majoritatea medicilor spun că efectele adverse ale vaccinului gripal sunt, în mare parte, uşoare şi dispar rapid. Printre acestea se numără reacţiile locale, de tipul roşeţii, nodulilor şi durerii în zona injectată, febra sub 38 de grade Celsius, durerea de cap, tusea şi durerile musculare.

De asemenea, uneori, zona în care a fost administrat vaccinul se poate învineţi, iar braţul se poate inflama. În două‑trei cazuri la un milion se instalează un sindrom al sistemului nervos periferic, aso­ciat cu paralizie, numit Guillain-Barré. În cazul persoanelor alergice la ouă, la puf sau la fulgi de găină ori la carnea de pasăre, vaccinul gripal poate determina reacţii severe sau chiar şoc anafilactic, fiindcă în compoziţia lui există proteine din ouă.

Pe termen lung, pot apărea efecte severe

Cu câţiva ani în urmă, vaccinurile gripale aveau în compoziţie nişte substanţe care le creşteau eficienţa, denumite adjuvanţi. Unul dintre aceştia, scualene sau ASO3, putea duce la narcolepsie, o leziune nervoasă care dă o stare patologică de somnolenţă. Însă majoritatea companiilor care produc vaccin gripal, inclusiv Institutul „Cantacuzino" din România, au scos din compoziţie orice tip de adjuvant. Cu toate acestea, niciun vaccin gripal nu conţine doar tulpinile virale inactivate sau viu atenuate. Ele mai au printre ingrediente şi alte substanţe, unele dintre ele considerate periculoase pe termen lung.

Compuşii mercurului, excluşi

Dintre acestea, cel mai controversat este tiomersalul, un tip de mercur organic, despre care unele studii au demonstrat că ar afecta creierul şi ar favoriza instalarea unor tulburări neuropsihice. Potrivit OMS însă, varianta tiomersal sau etil-mercur este diferită de metil mercur, cel despre care s-a dovedit că se acumulează în organism şi se elimină din corp în 50 de zile. Spre deosebire de acesta, tiomersalul s-ar elimina prin scaun în doar 7-10 zile. Totuşi, multe state din America de Nord, dar şi din Europa au exclus tiomersalul din compoziţia tuturor vaccinurilor administrate copiilor sub doi ani.

Cine are prioritate la vaccinare

Persoanele care ar trebui să se vaccineze, conform recomandărilor medicilor, sunt cele care prezintă riscuri crescute de complicaţii şi de deces în cazul contractării gripei. Este vorba despre copiii de peste şase luni, despre vârstnici (peste 65 de ani), despre gravide şi despre adulţii cu boli cronice, în special cu afecţiuni respiratorii, cardiovasculare şi metabolice. De altfel, acestea sunt şi categoriile de persoane care primesc gratuit vaccinul în cadrul Campaniei Naţionale de Vaccinare.

Măsuri pentru a  preveni infectarea

- Evită aglomeraţia, fiindcă reprezintă una dintre cele mai importante căi de răspândire a virusului gripal.

- Spală-te pe mâini cât mai des! Respectarea regulilor de igienă este cu atât mai importantă în acest sezon, cu cât virusul gripal poate fi luat pe mâini din mijloacele de transport, de exemplu, şi adus acasă.

- Evită contactul cu o persoană bolnavă, fiindcă particulele virale pot fi eliminate o dată cu aerul şi cu picăturile invizibile de salivă chiar şi în timpul vorbirii, nu doar când bolnavul strănută sau tuşeşte.

- Nu sta mult timp în frig. Organismul îşi va folosi o mare parte din energie pentru a-şi regla temperatura şi va deveni vulnerabil în faţa virusurilor gripale.

- Mănâncă fructe, legume şi verdeţuri bogate în vitamina C (citrice, kiwi, pătrunjel etc.), despre care se ştie că stimulează imunitatea, dar şi fructe şi legume cu un conţinut mare de zinc. S-a dovedit că acest mineral „otrăveşte" bacteriile şi virusurile pătrunse în organism, eliminându-le cu uşurinţă. Astfel de alimente sunt peştele, carnea de vită, produsele lactate, ouăle, ciupercile şi legumele uscate, cum sunt fasolea şi soia.

Specialistul nostru

Radu Albulescu
biochimist, CS1 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Chimico-Farmaceutică

Aldehida formică sau formaldehida, o substanţă menţionată pe lista de ingrediente a unor vaccinuri gripale, nu se găseşte ca atare în compoziţia vaccinului. Ea se foloseşte la inactivarea virusului, iar în procesul de fabricaţie a vaccinului nu mai rămâne ca substanţă activă. Producătorii o precizează pe lista ingredientelor din prudenţă, fiindcă aldehida formică a fost încadrată de curând pe o listă de substanţe interzise, având efect cancerigen demonstrat. Din punctul meu de vedere, este incorect listată printre ingrediente, fiindcă la o analiză chimică nu se regăseşte în compoziţia vaccinului.

Contraindicaţii

Nu trebuie să facă vaccinul persoanele alergice la ouă, la fulgi sau la carnea de pasăre şi cele cu febră.