Doina Cosman, medic psihiatru: „Românilor încă le este frică de psihiatru“

Medicul psihiatru Doina Cosman, din Cluj, susţine că, pe lângă faptul că românii nu apelează din timp la un specialist, sistemul se confruntă cu un deficit de medici în acest domeniu. 10% din persoanele care au depresii au comportament suicidar, major sau minor, spune specialistul.

„Adevărul": De ce a devenit depresia o boală atât de îngrijorătoare?

Doina Cosman: Satistica depresiei a devenit o problemă, şi îngrijorează atât specialiştii din medicină, cât şi populaţia în general. S-a declarat că depresia va fi boala secolului XXI. De altfel, potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în 2020 depresia va fi a doua cauză de morbiditate din lume, după bolile cardiovasculare. Cu alte cuvinte, cancerul sau accidentele trec pe planul trei, patru şi iată că depresia devine un flagel mondial.

Care este situaţia în România, în ceea ce priveşte cazurile noi de depresie depistate?

În ultimii cinci ani, indicele de internare pentru depresie a crescut. Asta rezultă din statisticile Institului Naţional de Sănătate Mintală. În ceea ce priveşte statisticile clinicii noastre, acelaşi fenomen îl înregistrăm şi noi. Dacă imediat după Revoluţia din 1989 s-a observant un declin în internarea cu acest diagnostic sau în diagnosticele apropiate, cum ar fi tulburarea anxioasă depresivă, în ultimii trei-patru ani înregistrăm din nou o creştere a internărilor prin depresie. Acest lucru poate să aibă, totuşi, şi valenţe pozitive. Dacă creşte adresabilitatea populaţiei către tratament, înseamnă că populaţia este mai conştientă de faptul că depresia este o boală.

Care sunt cauzele acestei creşteri?

Ştiţi, în România înainte depresia nu era considerată o boală, din cauză faptului că nu era un diagnostic bazat pe elemente aşa-zis obiective, radiografii sau analize de laborator. Depresia este o boală care se diag­nostichează prin teste clinice sau testări psihologice. Aceste elemente de diag­nostic nu erau considerate ca fiind foarte obiective, până acum câţiva ani.

În ce măsură a influenţat criza financiară această situaţie?

Criza financiară, prin stresul care îl implică, prin consecinţele asupra vieţii personale, şi mai ales de familie, sigur că are un impact major. Stresul poate să agraveze debutul depresiei, evoluţia depresiei.

Care sunt primele semne că avem de-a face cu o depresie?

Primele semne sunt cele datorate unei afectivităţi negative, ca să mă exprim într-un limbaj neprofesionist, care se caracterizează printr-o tristeţe profundă, prin scăderea elanului vital, prin inhibarea tuturor funcţiilor psihice, drept consecinţă randamentul intelectual scade. Randamentul în activitatea zilnică scade, apar insomniile.

De ce femeile sunt mai predispuse la depresie, comparativ cu bărbaţii?

Femeia este o persoană cu multe profesii. Este angajată la un patron, dar are şi profesia de soţie, mamă, gospodină. Este o suprasolicitare, care în ultimă instanţă este egală cu o încărcătura mai mare de stres. Femeile sunt predispuse la depresie mai ales după vârsta de 40 de ani. Se pare că dezechilibrul hormonal este un factor favorizant al apariţiei depresiei la femei.

Românii apelează din timp la un medic psihiatru?

Nu, românilor încă le este frică de medicii psihiatri sau le este ruşine să se afle că au apelat la un medic psihiatru. În România încă nu există cultura medicului psihiatru. Românii apelează cu întârziere la un psihiatru şi sindromul care îi aduce cel mai frecvent la psihiatru este, totuşi, insomnia.

"Deficitul de timp alocat pe pacient este de cel puţin 30 de minute. Deci aici se combină nefericit lipsa de psihiatri cu lipsa de timp alocată persoanei.''

La ce anume poate să ducă o depresie nedepistată sau netratată?

O depresie nedepistată sau netratată corespunzător poate să ducă la complicaţii. Prima complicaţie, care ne sperie şi care a fost mult mediatizată în ultimul timp, ceea ce este un lucru bun, este tentativa de sinucidere sau chiar sinuciderea. 10% din persoanele care au depresii au comportament suicidar, major sau minor. De multe ori, o depresie poate să faciliteze declanşarea unei boli somatice, care nediagnosticată, neevaluată poate să evolueze înspre consecinţe nefaste.

Cum văd românii relaţia psihiatru-pacient, comparativ cu restul europenilor?

Europenii merg la psihiatru cu mai mare încredere decât românii. Sunt învăţaţi că trebuie să-şi facă o evaluare psihiatrică, apoi foarte multe profesii sunt condiţionate de un examen psihiatric normal sau de o evaluare psihiatrică periodică. Şi în România există evaluare psihiatrică periodică, mă gândesc la anumite meserii, aviaţie, armată sau testările pentru portul de armă.

Sunt însă aceste testări suficiente?

Probabil că nu sunt suficiente ca să depisteze un sindrom depresiv.

Cum se poate convinge o persoană care are probleme de ordin psihiatric să consulte un specialist?

Să ştiţi că foarte greu se poate convinge o astfel de persoană. În primul rând trebuie îndrumată către medicul de familie. Oricum, medicul de familie este un medic generalist. Dar trebuie să aibă şi competenţe în domeniul examinării psihicului. Dacă medicul observă unele semne, trebuie să-l îndrume spre un psiholog. Românii cu depresie merg mult mai uşor la un psiholog decât la un psihiatru.
În România încă nu există cultura medicului psihiatru. Românii apelează cu întârziere la un psihiatru şi sindromul care îi aduce cel mai frecvent la psihiatru este, totuşi, insomnia.

Depresia în cifre

- 50 de milioane de europeni suferă de depresie.
- 32 de ani este vârsta medie la care apare această afecţiune psihiatrică.
- 9 ani este durata cu care scade speranţa de viaţă a depresivilor.
- 1 din 4 femei este tratată de depresie, faţă de 1 din 10 bărbaţi.
- Aproape un sfert dintre adulţii tineri prezintă un episod depresiv major până la vârsta de 24 de ani, acest grup fiind mai expus decât oricare altul riscului de declanşare a acestei boli.
- 2.000 de pacienţi noi au fost diagnosticaţi cu depresie şi au fost internaţi anul trecut în cele trei clinici de psihiatrie din Cluj.

„Trebuie multă răbdare cu un depresiv"

Cum trebuie să te comporţi cu o persoană depresivă?

Membrii familiei trebuie să manifeste multă răbdare cu un depresiv. Persoanele din anturaj trebuie să înţeleagă că această boală care nu se vede, care nu iese la analize, este o boală foarte chinuitoare, prin scăderea elanului vital, a energiei, prin apariţia neputinţei, şi tocmai voinţa este elementul care îi lipseşte.

Care consideraţi că ar fi minusurile sistemului psihiatric din România?

În primul rând suntem prea puţini medici psihiatri în România, nu numai în instituţiile cu paturi, cât şi în cele ambulatorii. Vreau să vă spun că statisticile din anii trecuţi înregistrau un număr mai mic de 900 de psihiatri de adulţi în România. Aceasta este cifra cu care ne lăudam în anii '90, dar acum, pentru că mulţi dintre rezidenţi deja au plecat în Europa, pentru salarii mai mari, numărul scade de la an la an.

Dacă aţi avea putere de decizie, ce aţi schimba pentru ca lucrurile să meargă mai bine în sistemul psihiatric?

Aş da liber la angajări. În primul rând să existe locuri de muncă şi să existe concursuri, prin care noile generaţii de psihiatri să poată să intre în sistem. Şi în al doilea rând, aş mări salariile psihiatrilor. A existat o măsură benefică în urmă cu mai mult de cinci ani, când psihiatrilor li s-a recunoscut gradul de periculozitate în care îşi desfăşoară munca şi s-a instituit sporul.

Ce consecinţe are acest număr tot mai mic al specialiştilor în psihiatrie asupra pacienţilor?

Fiind puţini, psihiatrii nu au timp suficient să aloce unui pacient. Se spune că o primă examinare trebuie să ţină cam 20 de minute, dar asta în alte specialităţi. În psihiatrie, un prim interviu poate să ţină chiar şi o oră. Or, dacă la un psihiatru care lucrează într-un regim de ambulatoriu sunt pe zi programaţi 30 - 40 de pacienţi, vă daţi seama că acest lucru e imposibil. Deficitul de timp alocat pe pacient este de cel puţin 30 de minute. Deci aici se combină nefericit lipsa de psihiatri cu lipsa de timp alocată persoanei. Or, exact depresivul este persoana care simte nevoia de mai mult timp decât ar fi cel alocat unei examinări standard.

''În primul rând suntem prea puţini medici psihiatri în România, nu numai în instituţiile cu paturi, cât şi în cele ambulatorii.''

Carte de vizită

- Doina Cosman este şefa Clinicii Psihiatrie III din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj şi, totodată, a disciplinei de Psihologie medicală a Univer­sităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu" din Cluj. De asemenea, Doina Cosman este membră a Boardului Secţiunii de Suicidologie a World Psychiatric Association (WPA), membră şi reprezentantă a României în Boardul International Association of Suicide Prevention (IASP), membră a Boardului Asociaţiei Psihiatrice Române, dar şi preşe­dintă şi membră fondatoare a Alianţei Antisuicid Cluj şi a Alianţei Române de Prevenţie a Sinuciderii.

- Doina Cosman mai este membră fondatoare a Centrului Antidrog Cluj, membră a Societăţii Internaţionale de Studiu a Tulburărilor de Personalitate, dar şi membră a Asociaţiei de Psihoterapie Cognitiv‑Compor­ta­mentală din România.