Doar 20% din pacienţi reţin ce le spune medicul
0
Durata prea mică a consultaţiei şi, în general, incapacitatea de a reţine toate informaţiile pot compromite tratamentul.
Unii bolnavi, deşi nu înţeleg în totalitate indicaţiile medicului, nu solicită informaţii suplimentare, aşa cum ar fi firesc. Potrivit medicului de familie Olga Brihăilescu, în astfel de situaţii se regăsesc îndeosebi persoanele în vârstă şi cele cu un nivel intelectual mediu. Însă comunicarea dintre medic şi pacient este esenţială, deoarece reprezintă garanţia pentru reuşita tratamentului.
„Între pacient şi medic trebuie să există mai mult decât o relaţie de colaborare. Este vorba despre un fel de chimie, în sensul că bolnavul trebuie să aibă disponibilitatea de a asculta ce-i spune medicul, dar, în acelaşi timp, să-i şi arate acest lucru. În caz contrar, dialogul se transformă în monolog", explică prof. dr. Dan Gaiţă, medic cardiolog la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timişoara. O posibilă soluţie pentru a face consultaţia mai eficientă ar fi ca pacientul să se informeze în prealabil despre boală pentru a fi mai receptiv la explicaţiile medicului.
Boala, explicată în cinci minute
În contractul-cadru este stipulat că o consultaţie la medicul de familie sau la medicul specialist trebuie să dureze maximum 15 minute.
Într-un sfert de oră, medicul ar trebui să realizeze anamneza (pacientul este întrebat despre simptome şi despre istoricul său de boală, inclusiv al familiei sale), să consulte pacientul şi să prescrie medicaţia.
„Timpul este nepermis de scurt pentru a reuşi să realizăm o consultaţie ca la carte. Din cele 15 minute, doar ultimele cinci se alocă pentru explicaţii privind boala şi stilul de viaţă pe care îl impune tratamentul. Din păcate, până a doua zi, unii pacienţi mai reţin cam un sfert din ce li se spune, dar este explicabil, ţinând cont de avalanşa de informaţii noi despre boală pe care ar trebui să le reţină într-un timp foarte scurt", explică medicul de familie Călin Ciubotaru din Bucureşti.
De asemenea, însuşirea informaţiilor transmise de medic este compromisă şi de starea emoţională a unor bolnavi ori de stresul cauzat de halatul alb al acestuia. Aşa se face că unii pacienţi nu reuşesc să respecte întrutotul indicaţiile medicului, iar acest lucru afectează acurateţea tratamentului.
Unele indicaţii se dau în scris
Există situaţii în care medicul îşi ia măsuri suplimentare pentru a se asigura că persoana în cauză a înţeles cât de importantă este respectarea indicaţiilor sale pentru reuşita tratamentului. „Nicio pacientă nu pleacă de la mine până nu repetă ceea ce i-am spus. De asemenea, toate aceste indicaţii le şi scriu la calculator şi le dau pacientei pe o foaie A4. Acest lucru este necesar, deoarece reuşita unei fertilizări in vitro depinde foarte mult de respectarea riguroasă a sarcinilor pentru acasă", explică medicul Cezara Bucur, specialist în fertilizare in vitro.
Potrivit acesteia, munca unui medic este îngreunată frecvent şi de faptul că unii pacienţi nu au nici măcar noţiunile de bază cu privire la problemele de sănătate cu care se confruntă, iar alţii se bazează pe informaţii false, auzite de la prieteni. „Dacă unii pacienţi ar avea măcar câteva informaţii despre problema medicală pe care o au, mi-ar fi mult mai simplu să mă fac înţeleasă. Ba, mai mult, există cazuri când mă confrunt cu diferite prejudecăţi legate de o procedură medicală", mai precizează medicul Cezara Bucur.
Bolnavii cronic, cei mai dificili
În general, bolnavii acceptă foarte greu diagnosticul de boală cronică. Deşi cei mai mulţi dintre ei ignoră ce le spune medicul, atunci când vin la controlul periodic se plâng de ineficienţa tratamentului. „În domeniul pneumologiei, neînţelegerile bolnavilor sunt legate de caracterul permanent al tratamentului.
Bolnavii aud de la diverse persoane că medicamentele cu corticoizi dau dependenţă şi nu şi le administrează, deşi li se explică importanţa lor. Nici modul de folosire a inhalatoarelor nu este înţeles aşa cum trebuie şi, implicit, utilizarea acelor sprayuri specifice este defectuoasă. De asemenea, mai există confuzii cu privire la medicamentele pentru crizele de astm, de care pacientul se plânge că sunt ineficiente, deşi ele au alte indicaţii", explică prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie din Bucureşti.