Din ce cauze apare hipertensiunea arterială

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Leziunile permanente la nivelul pereţilor arterelor, accidentul vascular cerebral şi infarctul miocardic pot fi consecinţe ale hipertensiunii arteriale netratate. Disfuncţiile renale, dar şi factorii care ţin de stilul de viaţă, precum consumul ridicat de sare, de cafea, de alcool şi excesul ponderal pot determina apariţia hipertensiunii.

Hipertensiunea arterială (HTA) reprezintă creşterea peste valoarea normală a presiunii sângelui prin artere. Ea poate fi diagnosticată prin măsurarea repetată a două valori: tensiunea sistolică şi tensiunea diastolică. Valoarea sistolică este dată de presiunea sângelui asupra pereţilor vasculari imediat după ce inima a pompat sângele în artere. Cea de-a doua valoare, tensiunea diastolică, reprezintă presiunea sângelui în intervalul dintre două contracţii cardiace, când inima se umple cu sânge. Valoarea optimă a tensiunii este de 120/80 mmHg (milimetri coloană de mercur).

„Tensiunile de peste 140 mmHg, respectiv de peste 90 mmHg sunt semnale pentru o boală hipertensivă", atrage atenţia profesorul doctor Eduard Apetrei, medic primar cardiolog în cadrul Institutului de Urgenţă de Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu" din Bucureşti. Potrivit medicilor, peste 70% din cazurile de hipertensiune sunt provocate de ateroscleroză, îngustare a arterelor cauzată de depunerea unor plăci de aterom (grăsime) pe pereţii acestora.

Citiţi şi:

Ce boli putem trata la salină

Medicamentele pentru inimă, mai eficiente seara

În funcţie de grosimea lor, plăcile de aterom pot bloca parţial sau total artera. Îngustarea arterelor şi lipsa lor de flexibilitate implică şi creşterea valorilor tensiunii, fiindcă vasele rigide nu mai preiau din „şocul" presiunii sangvine, iar cordul este suprasolicitat. „Ateroscleroza creşte valoarea sistolică a tensiunii fiindcă determină, la golire, un efort al inimii mai mare decât la persoanele care nu au vasele afectate", precizează prof. dr Eduard Apetrei.

Rinichiul „defect" creşte tensiunea

În jur de 20% din cazurile de hipertensiune arterială sunt de origine renală. „Stenoza arterelor care duc către rinichi, defectele congenitale şi multe alte boli care afectează rinichiul duc la creşterea tensiunii arteriale", mai spune prof. dr Eduard Apetrei. Fenomenul se explică prin faptul că, atunci când rinichii sunt afectaţi, se produce în exces angiotensină, o substanţă care stimulează glandele suprarenale să secrete substanţe ce reţin sodiul în organism. 

Excesul de sare, nociv

Excesul de sodiu şi deficitul de magneziu sunt factori implicaţi în creşterea tensiunii arteriale, arată studiile. De exemplu, dacă o persoană cu tensiunea arterială normală reduce permanent consumul de sodiu de la 4.000 mg la 2.000 mg pe zi, tensiunea arterială scade iniţial cu 2-3 mmHg, iar pe parcursul mai multor ani, reducerea poate fi mai mare de 10 mmHg, scăzând riscul de boli cardiovasculare.

Specialiştii recomandă ca persoanele cu tensiune ridicată să nu consume mai mult de 6 g de sare pe zi. Pe de altă parte, magneziul este un mineral cu rol vasodilatator. În cazul în care există în organism un deficit de magneziu, pereţii vasculari se contractă şi efectul constrictor determină hipertensiune.

Inima şi creierul sunt afectate

Hipertensiunea poate duce la cardiopatie ischemică şi la insuficienţă cardiacă, complicaţii evidente mai ales la efort, când persoana simte durere în piept şi are o rezistenţă scăzută. În timp, se poate ajunge la infarct miocardic.
Pe de altă parte, modificările produse de hipertensiune la nivelul vaselor de sânge determină şi hemoragii şi atacuri cerebrale, cu consecinţe dintre cele mai grave, precum invaliditatea sau decesul. 

''Tensiunile de peste 140 mmHg, respectiv de peste 90 mmHg sunt semnale pentru o boală hipertensivă.''
Prof. dr Eduard Apetrei medic primar cardiolog

5 milioane de români suferă de hipertensiune, potrivit datelor Societăţii Române de Nefrologie

Cum se măsoară corect

Tensiunea arterială se măsoară dimineaţa, după odihnă şi după cel puţin 5 minute de repaus în poziţie şezând. Investigaţia trebuie făcută după minimum 30 de minute de la consumul de cafea, de la fumat sau de la efortul fizic. Tensiunea se măsoară de două ori, luându-se în considerare valoarea cea mai mică. Pentru măsurătorile la domiciliu trebuie folosite aparate semiautomate, cumpărate din farmacii, cele mai bune fiind cele care măsoară tensiunea la nivelul braţului. Măsurătorile nu trebuie repetate obsesiv, este suficientă repetarea la o săptămână. În aceste cazuri, se măsoară tensiunea dimineaţa şi seara, la aceleaşi ore. Valorile trebuie consemnate într-un jurnal pentru a fi prezentate medicului la controalele periodice.

Măsuri obligatorii

Legumele ar trebui să predomine în dieta hipertensivilor

image

Potrivit oamenilor de ştiinţă americani de la Clinica Mayo, stilul de viaţă joacă un rol esenţial în controlul hipertensiunii arteriale. Studiile au arătat că hipertensivii care-şi ţin boala sub control cu ajutorul stilului de viaţă pot ajunge, la un moment dat, să reducă dozele de medicamente sau chiar să renunţe definitiv la ele. Condiţia este să se respecte o serie de reguli în ceea ce priveşte alimentaţia, mişcarea şi gestionarea stresului.

Fructe, legume şi proteine, zilnic

Schimbarea obiceiurilor alimentare reprezintă un pas vital în controlul hipertensiunii arteriale. „O persoană hipertensivă trebuie să fie foarte atentă la alimentaţie. În acest sens, trebuie să evite în special excesul de sare şi să stea departe de băuturile acidulate şi dulci", explică biologul nutriţionist Livia Nena de la Bio Nutriliv.

Pentru a veni în ajutorul bolnavilor, medicii americani de la Clinica Mayo au creat un plan de dietă pentru hipertensivi pe care l-au numit „Abordări dietetice pentru stoparea hipertensiunii" (DASH). În principiu, în proporţie de 80 la sută, alimentaţia hipertensivului ar trebui să se compună din alimente bogate în potasiu, în calciu şi în magneziu, în fibre şi în proteine şi, în acelaşi timp, sărace în sodiu (determină oscilaţii mari ale tensiunii).

Conform planului de dietă DASH, se pot mânca la discreţie cereale integrale (ovăz, grâu, secară), fructe, legume, carne de pui şi de peşte şi nuci. În schimb, se vor consuma foarte rar sau deloc chipsuri, semipreparate, mezeluri, pizza, supe instant şi sosuri din comerţ, deoarece conţin cantităţi foarte mari de sodiu. Potrivit medicilor americani de la Colegiul de Medicină Sportivă (ACSM), persoanele care suferă de hipertensiune ar trebui facă mişcare între 30 şi 60 de minute, de şase ori pe săptămână.

Aceştia garantează că, după circa şase luni de activitate fizică susţinută, hipertensivii pot renunţa la medicaţie. În plus, activitatea fizică asociată cu dieta DASH reprezintă o metodă imbatabilă de menţinere sub control a greutăţii, un factor de risc în exacerbarea bolii. Deşi sportul joacă un rol esenţial în controlul hipertensiunii, în prealabil, se recomandă sfatul medicului. Tipul de activitate fizică potrivită se stabileşte ţinându-se cont de afecţiunile de care bolnavul mai suferă şi de gradul de rezistenţă la efort.

Alcoolul, cafeaua şi fumatul trebuie evitate

Deşi studiile nu au confirmat pe deplin efectul lor negativ asupra tensiunii, medicii recomandă renunţarea la fumat şi prudenţă în ceea ce priveşte consumul de alcool (un pahar de vin în cazul femeilor şi două pahare în cazul bărbaţilor) şi de cafea (maximum 200 ml pe zi). În ceea ce priveşte cafeaua, aceasta într-adevăr creşte brusc valorile tensiunii, însă nu este clar dacă variaţiile sunt pe termen scurt sau de durată. În acest sens, se recomandă măsurarea tensiunii cu 30 de minute înainte de consumul unei ceşti de cafea. De asemenea, s-a observat că fumatul determină oscilaţii mari ale valorilor tensiunii.

Ţineţi stresul sub control!

Studiile au demonstrat că stresul şi anxietatea determină o creştere temporară a tensiunii arteriale. Se recomandă eliminarea factorilor stresori. În caz contrar, stresul va îngreuna controlarea bolii, chiar dacă se respectă dieta şi se practică o formă de exerciţiu fizic.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite