Depresia face tot mai mult parte din viaţa noastră
0
În prezent, aproximativ 165 de milioane de europeni suferă de o tulburare mintală cum sunt depresia sau anxietatea, arată un studiu recent. În curând, zilele mai scurte şi mai mohorâte ne vor strica starea de spirit, iar în cazul unora dintre noi, vor contribui la apariţia unei tristeţi patologice.
Aproximativ 40% din europeni (165 de milioane) trec anual printr-o formă de tulburare mintală, anunţă specialiştii Universităţii Tehnologice din Dresda, Germania. Cele mai frecvente astfel de tulburări sunt anxietatea, insomnia şi depresia, a relevat studiul cercetătorilor germani realizat pe o durată de trei ani în 30 de ţări europene. Mai exact, 7% din europeni au trecut printr-o formă de depresie anul trecut şi se estimează că una din trei persoane va suferi de o afecţiune psihică de-a lungul vieţii.
Mai mult, specialiştii observă o scădere a vârstei de debut a bolii până în adolescenţă, la 15-16 ani. Evoluţia cifrelor înseamnă mai multe cheltuieli pentru societate, dar mai ales un număr mai mare de vieţi afectate: ale bolnavilor şi ale familiilor acestora. În plus, depresia declanşează boli de ordin fizic sau agravează evoluţia unor afecţiuni preexistente. Astfel, tristeţea patologică inflamează, la propriu, inima şi creşte riscul de afecţiuni cardiovasculare. De asemenea, depresia predispune la diabet zaharat, slăbeşte imunitatea şi creşte riscul de cancer, arată mai multe studii desfăşurate de-a lungul timpului.
Traumele zilnice erodează terenul labil
Ascensiunea fenomenului numit depresie în societatea de astăzi se explică prin agresivitatea şi consecvenţa cu care factorii de mediu ajung să erodeze psihicul unora dintre noi. „Afecţiunea apare pe fondul unei vulnerabilităţi individuale, biologice, în care pot fi incluse elemente genetice şi alte elemente din viaţa individului: educaţia, modelele avute în prima copilărie, felul în care s-au construit şi s-au desfăşurat relaţiile", explică medicul primar psihiatru Radu Teodorescu, preşedintele Asociaţiei de Psihiatrie Comunitară din Bucureşti.
Un factor declanşator al bolii poate fi reprezentat de o pierdere importantă (a unei persoane apropiate, a locului de muncă, a reputaţiei). De asemenea, problemele la serviciu, fie că sunt legate de suprasolicitare, fie de bani, specifice perioadei pe care o traversăm, sunt o cauză. Dintre toţi cei care se confruntă cu astfel de probleme, persoanele interiorizate au o vulnerabilitate psihică mai mare. Statisticile arată o creştere a consumului de alcool în rândul tinerilor, dar şi a numărului persoanelor care au o dependenţă în acest sens.
În unele situaţii, consilierea psihologică este suficientă pentru atenuarea simptomelor depresive Foto: shutterstock
Or, consumul de alcool este un refugiu periculos, ce se întoarce împotriva persoanelor care îl folosesc pentru alinarea suferinţelor. El nu doar că nu rezolvă aceste probleme, ci le poate agrava. În plus, după cum atrage atenţia specialistul în dependenţe Eugen Hriscu, medic psihiatru psihoterapeut, dependenţa de alcool se poate instala pe nesimţite la cei care se obişnuiesc să scape de gândurile negre cu ajutorul unui păhărel de alcool. „Există riscul ca acesta să devină refugiul lor pentru orice problemă şi, treptat, să crească doza", subliniază medicul.
Sezonul, factor declanşator
De asemenea, sezonul poate fi picătura care umple paharul în cazul unor persoane. Tulburarea afectivă sezonieră este o boală ce apare cu predilecţie în sezonul rece, pe fondul scurtării zilei şi, deci, al scăderii cantităţii de lumină naturală care ajunge la creier. Lipsa luminii naturale determină apariţia unui dezechilibru al serotoninei şi al dopaminei, doi neurotransmiţători importanţi pentru starea de spirit. În plus, sezonul rece poate influenţa negativ şi alte tipuri de depresie, nu doar tulburarea afectivă sezonieră. Şi curele de slăbire repetate favorizează apariţia tristeţii patologice, unul dintre motivele pentru care boala este mai frecventă la femei.
Nu orice tristeţe este patologică
Senzaţia de oboseală, insomnia, pierderea interesului pentru activităţile cotidiene şi scăderea abilităţii de concentrare se numără printre simptomele depresiei. Manifestarea principală rămâne însă tristeţea: în depresie, tristeţea durează minimum 14 zile şi schimbă viaţa celui afectat. După cum explică psihiatrul Radu Teodorescu, este foarte probabil ca bolnavul să fie acum foarte obosit, prin comparaţie cu trecutul său, să nu mai găsească energie nici să coboare din pat şi să se îngrijească. În plus, „trebuie să facem distincţie între o tristeţe motivată şi una nemotivată, insuficient motivată sau aberant motivată, acestea din urmă semnalând, de fapt, depresia", atrage atenţia şi medicul psihiatru Ştefan Milea de la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Al. Obregia" din Capitală.
La bărbaţi, consecinţele sunt mai grave
Dacă până recent se spunea că depresia le afectează pe femei în procent de patru ori mai mare decât pe bărbaţi, acest raport s-a redus, mai nou, la 2,5. Medicii atrag atenţia că tot mai mulţi bărbaţi cad pradă depresiei pe fondul crizei economice care le afectează statutul de „stâlp al familiei".
Ei nu cer ajutor
O analiză realizată de specialiştii Universităţii „Harvard" asupra a 30.000 de persoane din 30 de ţări a arătat că, în situaţii similare de stres, femeile cer ajutorul mai uşor decât o fac bărbaţii. Iar consecinţa acestui lucru este că numărul deceselor prin suicid este de patru ori mai mare în rândul bărbaţilor decât al reprezentantelor sexului slab.
Fizicul şi psihicul se influenţează reciproc
O suferinţă psihică duce la suferinţă somatică, adică fizică, dar şi reciproca este valabilă. Majoritatea bolnavilor de cancer trec printr-o fază depresivă, după cum infarctul miocardic şi accidentul vascular cerebral predispun la depresie. Iar dacă depresia nu este tratată, riscul de agravare sau de recidivă a bolilor fizice este mult mai mare. Acest lucru trebuie luat în calcul de către medic şi de către familia celui afectat de boală.
„Un medic trebuie să abordeze bolnavul nu numai din punct de vedere biomedical, aşa cum îl învaţă facultatea aproape în exclusivitate. Lumea care intră într-un spital sau care cunoaşte drama unui bolnav îşi dă seama de cât de multe elemente de ordin psihosocial apar în interfaţa dintre bolnav şi societate, începând chiar cu relaţia medic-pacient, care este foarte importantă", afirmă prof. dr. Ioan Bradu Iamandescu, fostul şef al catedrei de Psihologie Medicală în cadrul Facultăţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila" din Bucureşti.
Prea puţini bolnavi se tratează
O persoană care a făcut un episod depresiv are un risc de 50% să sufere un al doilea episod, iar la al treilea, riscul ca depresia să devină cronică este deja de 90%. Tocmai de aceea, aceste episoade nu trebuie ignorate sau trecute cu vederea. Într-un studiu realizat recent la Universitatea din California, 16% din persoanele intervievate au declarat că nu este treaba medicului lor curant să se ocupe de problemele lor emoţionale, iar alţi 16% s-au temut de impactul pe care l-ar putea avea în societate un eventual diagnostic de depresie.
Medicul de familie depistează simptomele
Prima linie medicală care poate sesiza simptomele de debut ale depresiei o reprezintă medicul de familie, cel care păstrează o imagine de ansamblu asupra pacientului său. „În momentul în care există suspiciuni de simptome depresive, medicul de familie face o anamneză ghidată şi stabileşte un diagnostic. În funcţie de severitatea depresiei, va hotărî dacă persoana se va trata doar prin psihoterapie sau prin medicaţie antidepresivă, dacă trebuie trimisă la un specialist sau dacă trebuie internată, atunci când pacientul are risc suicidar", precizează medicul de familie Călin Ciubotaru din Bucureşti. Psihiatrii sugerează chiar varianta utilizării unor chestionare în sala de aşteptare de la cabinetul medicului de familie, pentru a putea depista toate cazurile de depresie în faze timpurii, cu răspuns maxim la tratament.
Psihoterapia, esenţială
Potrivit specialiştilor de la Universitatea Tehnologică din Dresda, din cei peste 30 de milioane de europeni depresivi, doar o treime au fost diagnosticaţi şi au primit tratamentul corect. El se alege în funcţie de severitatea bolii, dar şi de disponibilitatea bolnavului de a vorbi despre el însuşi. Astfel, în formele uşoare de boală, psihoterapia este prima linie de tratament şi de multe ori este suficientă pentru a rezolva problema. În formele severe de boală, medicaţia este de neînlocuit, dar şi aici psihoterapia joacă un rol important, pentru că, după cum ne explică medicul Radu Teodorescu, depresia este întreţinută de un mod de a gândi asupra căruia poate acţiona doar psihoterapia, nu şi medicamentele.
Antidepresivele moderne, inhibitoare ale secreţiei de serotonină, dar mai ales cele clasice (triciclice) pot produce efecte adverse neplăcute, precum scăderea libidoului, şi chiar periculoase. Unele au acţiune sedativă, altele sunt stimulente şi provoacă iritabilitate şi
agitaţie.
„Ţinând cont că vârsta la care apare boala a scăzut mult, intervenţiile psihoterapeutice reprezintă o soluţie de dorit, pentru a evita medicaţia antidepresivă. Însă este cert că tratarea depresiei cu psihoterapie şi cu medicaţie sau numai cu psihoterapie este necesară", subliniază medicul Radu Teodorescu. Specialiştii nu vorbesc despre vindecare în cazul depresiei, ci despre remisiune, adică dispariţia simptomelor bolii. Aceasta pentru că există riscul ca, odată apărut un episod depresiv, să apară şi al doilea. Pentru mulţi însă, remisiunea este pe viaţă.
"În funcţie de severitatea depresiei, medicul va hotărî dacă persoana se va trata doar prin psihoterapie sau prin medicaţie antidepresivă.''
Călin Ciubotaru medic de familie
Aşa previi un episod depresiv!
- Profită de zilele cu soare! Lumina naturală stimulează producţia de hormoni care-ţi conferă bună dispoziţie.
- În zilele mohorâte, fă câteva exerciţii fizice, imediat după ce te trezeşti, pentru a-ţi îmbunătăţi starea de spirit.
- Găseşte-ţi un hobby şi cultivă-l. Activităţile plăcute te fac să uiţi de gândurile care-ţi sabotează buna dispoziţie.
- Culcă-te mereu la aceeaşi oră. Cercetătorii de la Universitatea „Columbia" din SUA susţin că depresia este o cauză a lipsei de somn, dar şi reciproca este
valabilă. De aceea, specialiştii ne recomandă să ne creăm o bună igienă a somnului şi să mergem la culcare mereu la aceeaşi oră, înainte de miezul nopţii.
- Mănâncă fructe şi orez brun. Studiile au arătat că există o strânsă legătură între nivelul serotoninei din creier (neurotransmiţător responsabil cu starea de bine) şi consumul de carbohidraţi. De fapt, pofta de dulce poate ascunde o scădere a nivelului de serotonină.
Trebuie preferate sursele de carbohidraţi cu eliberare lentă: orez brun, ciocolată neagră şi fructe.
Se încarcă comentariile...
