De ce devenim tot mai alergici

Obsesia omului modern pentru igienă a dus la creşterea frecvenţei alergiilor

Exagerarea măsurilor de igienă, darşi expunerea zilnică la substanţe chimice agresive duc la apariţia unor reacţii imunitare anormale.

Niciodată în istoria omenirii mediul în care trăim nu a fost mai „dezinfectat" decât în prezent. Astăzi, facem duş de două ori pe zi, folosim săpunuri şi produse de curăţenie antibacteriene, bem lapte pasteurizat, mâncăm fructe şi legume spălate riguros şi luăm antibiotice chiar şi pentru infecţii inofensive (şi adeseori inutil). Stilul modern de viaţă nu mai „antrenează" deci sistemul imunitar, care în trecut intra în contact cu mult mai mulţi microbi.

Din acest motiv, el a ajuns să reacţioneze la contactul cu substanţe inofensive, cum ar fi unele alimente, praful sau polenul, şi să determine reacţii alergice. Aceasta este teoria cea mai vehiculată de specialişti cu privire la motivul pentru care tot mai multe persoane se confruntă cu rinită alergică, astm şi cu alergii alimentare ori cutanate.

Există studii care susţin că alergiile sunt considerabil mai puţin frecvente la copiii care trăiesc în mediul rural, comparativ cu cei de la oraş. Sistemul lor imunitar este „antrenat" de microbii din sol şi de un tip de proteine numite endotoxine, provenite de la animale.

Nu toate tipurile de bacterii ne protejează însă de alergii. Cercetătorii au observat, de exemplu, că incidenţa bolilor alergice este crescută în cartierele sărace ale marilor oraşe, unde condiţiile de igienă nu sunt dintre cele mai bune.

Poluarea ne vulnerabilizează

Preocuparea excesivă pentru igienă nu este însă unicul motiv pentru care alergiile au devenit tot mai frecvente în ultimul secol. Chiar şi persoanele care nu folosesc produse antibacteriene sau care nu iau des antibiotice sunt expuse riscului de a dezvolta o alergie atâta vreme cât trăiesc în oraşe, pentru că poluarea joacă şi ea un rol important.

„S-a urmărit care este evoluţia alergiilor în diverse părţi ale lumii şi unii autori susţin că există o tendinţă mai mare de dezvoltare a alergiilor la oraş, în zonele puternic industrializate, acolo unde există poluare intensă", spune medicul primar alergolog Camelia Berghea de la Spitalului „Obregia" din Bucureşti.

Pesticidele distrug bacteriile „bune"

Alergiile, cele alimentare îndeosebi, ar fi încă una dintre consecinţele consumului de legume şi de fructe „stropite" cu pesticide, potrivit altei teorii. Aceste chimicale afectează bacteriile „bune" din intestine, despre care studiile recente susţin că reprezintă o barieră de protecţie împotriva substanţelor alergene care ajung la acest nivel.

Alergiile alimentare ar putea avea la origini şi consumul tot mai mare de alimente care conţin E-uri. Există un număr foarte mare de aditivi alimentari utilizaţi la ora actuală în industria alimentară şi insuficiente studii privind efectele adverse pe care le pot crea.

Stăm totmai mult în casă

În societatea modernă, oamenii petrec tot mai mult timp în spaţii închise. Acestea sunt medii propice dezvoltării unor alergeni cum ar fi mucegaiurile, praful şi acarienii. Prin urmare, mai mult timp petrecut în casă înseamnă o expunere mai îndelungată la alergeni.