Mişcările repetitive, dar şi diabetul, hipotiroidia sau artrita pot duce la îngustarea „tunelului carpian“ de oase şi de ligamente de la încheieturile mâinilor. Persoanele afectate de sindromul tunelului carpian se confruntă cu o scădere a dexterităţii şi a tonusului muscular, existând cazuri când se impune intervenţia chirurgicală.
Femeile sunt de trei ori mai predispuse decât bărbaţii către sindromul tunelului carpian, cel mai adesea afecţiunea declanşându-se după vârsta de 30 de ani, au constatat specialiştii. Problema apare atunci când tunelul carpian (partea flexoare a articulaţiei pumnului constituită din oase şi din ligamente) se îngustează. Atunci când se întâmplă acest lucru, este atins un nerv, ceea ce duce la apariţia senzaţiei de amorţeală în mână, mai ales la nivelul degetului mare şi la nivelul următoarelor trei degete.
„Funcţional, tunelul carpian este solicitat în mod deosebit în mişcările de flexie şi de extensie a pumnului. Astfel, în timpul flexiei pumnului, nervul median este împins către ligamentul transvers al carpului, iar presiunea intraarticulară creşte brusc", explică medicul în medicină sportivă la Federaţia Română de Rugby Alin Popescu.
Inclusă în categoria bolilor profesionale
Un risc de a dezvolta boala pot prezenta persoanele care lucrează la calculator, cele care cântă la un instrument, gimnaştii, tenismenii şi, în general, cei care desfăşoară activităţi ce presupun repetarea aceloraşi mişcări ale mâinilor.
„Unele studii subliniază rolul solicitării exagerate a flexorilor degetelor mâinii cu pumnul în flexie în apariţia sindromului tunelului carpian. Această suprasolicitare, de fapt, microtraumatismele repetate sunt responsabile de apariţia bolii în 50% din cazuri. După alţi autori, 17% din cazuri sunt urmarea unor accidente însoţite de fracturi la nivelul articulaţiei pumnului, unor tendinite infecţioase sau a unor tumori benigne locale", mai spune medicul Alin Popescu.
În momentul în care se instalează boala, persoanele afectate pot întâmpina dificultăţi atunci când scriu la calculator, când şofează, când spală vase sau când tricotează, de exemplu, şi pot sesiza faptul că le amorţesc palmele şi degetele. În plus, pot apărea senzaţia că degetele sunt umflate, dar şi dureri la nivelul mâinilor, al coatelor, al umerilor sau al cefei, mai ales pe timpul nopţii. O altă caracteristică a acestei afecţiuni este şi scăderea sensibilităţii tactile, reducerea forţei musculare şi apariţia unei tumefacţii în zona afectată.
O consecinţă a unor afecţiuni
Potrivit medicului Alin Popescu, anumite probleme medicale pot determina apariţia sindromului tunelului carpian. Astfel, printre afecţiunile ce pot fi asociate cu această boală se numără poliartrita reumatoidă, diabetul zaharat, tulburările tiroidiene, mai ales hipotiroidia şi obezitatea. În plus, riscul de a dezvolta sindromul tunelului carpian este mai ridicat la femeile însărcinate, mai ales în ultimul trimestru de sarcină.
Repaus şi fiziokinetoterapie, în primă fază
Pentru a trata sindromul tunelului carpian, medicii recomandă repausul articulaţiei afectate, precum şi administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene, de vitamina C şi de vitamina B6. Pot fi indicate şi fiziokinetoterapia, terapia cu ultrasunete şi infiltraţiile locale cu derivate cortizonice. În cazul în care aceste tratamente nu dau rezultate, poate fi necesară intervenţia chirugicală.
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza