Cum ne taie respiraţia poluarea de la oraş
0
A trăi într-o lume fără poluare înseamnă să te opui progresului. Şi, cum nu mulţi se încumetă să o facă, singura soluţie pentru noi rămâne să încercăm să tragem câte o gură de aer proaspăt, de câte ori putem.
Sezonul cald, deşi cel mai aşteptat, este şi cel în care efectele poluării sunt cel mai greu de suportat. Am simţit-o duminica trecută, la prânz, în timp ce stăteam pe o bancă din faţa Teatrului Naţional. Cu toate că adia un vântişor plăcut de primăvară, după câteva zeci de minute, în atmosferă se simţea un miros înţepător de fum.
Iar după circa o oră şi jumătate, nasul începuse deja să mă furnice. Ce-i drept, intersecţia din zona Universităţii (în imediata apropiere a Teatrului Naţional Bucureşti) este etichetată zona cu cel mai ridicat nivel de poluare din Bucureşti şi asta din cauza numărului mare de maşini care o tranzitează zilnic.
„Dacă un poliţist de la Circulaţie stă zilnic câte patru ore în intersecţia de la Universitate, în timp va dezvolta bronşită (inflamaţia căilor respiratorii). Aceasta deoarece, în cantităţi mari, gazele de eşapament emise de maşini devin iritante atunci când ajung la nivelul arborelui bronşic (ale cărui rădăcini sunt în plămâni)", explică Ştefan Dumitrache-Rujinschi, medic primar pneumolog la Spitalul „Marius Nasta" din Bucureşti.
Aerul, încărcat cu cele mai toxice gaze
Aerul poluat de la Universitate i-a creat probleme şi lui Constantin B. (57 de ani) din Vaslui, care este diagnosticat de mai bine de 14 ani cu aşa-numita boală a fumătorului (boala pulmonară obstructivă cronică - BPOC).
„Poluarea îmi agravează mult starea. În urmă cu ceva timp, căutam o carte la anticariatele din zona Universităţii. După vreo 20 de minute, am simţit că nu mai pot respira şi, brusc, m-a luat o tuse puternică.
Starea mi s-a ameliorat abia când am ajuns în parcul Cişmigiu din apropiere", îşi începe povestea Constantin. Poluanţii la care ne expunem zilnic şi care ne pun sănătatea în pericol provin, pe de o parte, de la termocentralele şi rafinăriile existente la periferia oraşelor (Termocentrala de la Grozăveşti - zona Bucureşti), Rafinăria Petrobrazi - zona Ploieşti), iar pe de altă parte, de la autovehicule, al căror număr creşte de la an la an.
Potrivit unei declaraţii a primarului general al Capitalei, Sorin Oprescu, centrul Bucureştiului este tranzitat zilnic de peste 2.000.000 de autovehicule.
Atmosfera este încărcată cu unele dintre cele mai toxice gaze: dioxid de sulf (SO2), dioxid de azot (NO2) şi monoxid de carbon (CO). De asemenea, în cantităţi mari, ozonul (O3)este un alt poluant care pune sănătatea în pericol.
Din păcate însă, în ultimii ani, a devenit din ce în ce mai dificil de menţinut nivelul de poluare la pragul stabilit de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM). Prin intermediul Laboratorului Naţional de Referinţă pentru Calitatea Aerului, ANPM monitorizează în permanenţă calitatea aerului.
Acest lucru se poate face în timp real datorită celor 142 de staţii special dotate cu echipamente automate pentru măsurarea concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici.
Ulterior, datele colectate sunt validate de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Calitatea Aerului şi sunt transmise panourilor de informare a publicului.În Bucureşti, astfel de panouri există în intersecţiile de la Obor şi de la Universitate.
Căldura face poluanţii extrem de nocivi
Poluarea ne afectează cel mai mult în anotimpul cald. Explicaţia este că, din cauza căldurii, gazele stagnează nepermis de mult în atmosferă. În plus, din cauza temperaturilor mari şi sub acţiunea razelor ultraviolete, între compuşii gazoşi apare o reacţie fotochimică în timpul căreia dioxidul de azot se transformă în ozon.
Potrivit medicului Dumitrache-Rujinschi, în cantităţi mari, ozonul este un gaz extrem de nociv, mai ales în cazul astmaticilor, întrucât poate declanşa crize de astm (senzaţia de sufocare care dispare numai după folosirea sprayului cu efect bronhodilatator) sau chiar exacerbarea simptomelor pe termen lung (persoana în cauză se poate simţi rău chiar şi trei zile).
Ionela Croitorescu (28 de ani) din Bucureşti, diagnosticată cu astm, conştientizează nivelul mare de poluare din Capitală mai ales atunci când se întoarce acasă după o perioadă de vacanţă „la aer curat".
„Atunci când revin în Bucureşti, după o excursie pe munte, două-trei zile respir cu dificultate şi îmi curge nasul (n.r. - gazele favorizează apariţia rinitei apoase). În plus, simt că aerul din oraş este mai greu respirabil decât cel de la munte", spune Ionela.
Poluarea este cu atât mai periculoasă în cazul copiilor astmatici. „Copiii care nu respiră bine nici nu se dezvoltă normal, întrucât creierul are nevoie de mult oxigen pentru a funcţiona normal", explică medicul american pediatru Bill Sears, care a scris peste 30 de cărţi despre sănătatea copiilor.
Ovidiu are 5 ani şi, atunci când avea doar 2, mama lui a observat că nu respiră bine. Peste câteva zile, a fost diagnosticat cu astm. Din păcate, aerul poluat nu-i permite lui Ovidiu să se joace alături de ceilalţi copii la orice oră doreşte.
„În timpul verii, persoanele diagnosticate cu boli respiratorii şi îndeosebi copiii şi bătrânii trebuie să nu iasă din casă între orele 11 şi 17, deoarece îşi pot pune viaţa în pericol. Între aceste ore, nivelul de poluare este extrem de mare", mai spune medicul pneumolog Dumitrache-Rujinschi.
142 de staţii dotate cu echipamente automate măsoară concentraţiile principalilor poluanţi.
Smogul, duşmanul cardiacilor
Starea de sănătate a persoanelor cu boli respiratorii se poate înrăutăţi nu numai în zilele călduroase, ci şi pe timp de ceaţă (din fericire, mai puţin întâlnită la noi) când se formează aşa-numitul smog (poluare de tip particule cu funingine).
Acesta provine din combinarea dioxidului de sulf emis de maşini cu ceaţa. În astfel de zile, mare atenţie se recomandă îndeosebi cardiacilor, deoarece unele voci medicale avizate susţin că starea persoanelor din această categorie se poate înrăutăţi.
Medicul Dumitrache-Rujinschi explică acest lucru: particulele de funingine pătrund în plămâni, de aici trec în sistemul circulator şi, inevitabil, produc inflamaţii la nivelul tuturor organelor interne, crescând astfel riscul de hipertensiune, infarct miocardic ori de accident vascular cerebral (AVC).
Afectează pielea sensibilă
Efectele poluării se pot observa şi pe piele, cele mai vulnerabile fiind persoanele cu pielea sensibilă. Anuşca B. (30 de ani) locuieşte într-un sat de lângă Chişinău, un oraş la fel de poluat ca Bucureştiul, şi spune că a simţit pe pielea ei efectul devastator al poluării.
„Vara trecută, am stat la mătuşa mea din Chişinău două săptămâni. La scurt timp de la sosire, faţa mi s-a umplut de bubiţe roşiatice care nu au răspuns la niciun tratament. Curios este faptul că, din momentul în care m-am întors acasă, faţa mi s-a curăţat brusc", povesteşte Anuşca.
Cercetătorii americani de la Universitatea Wisconsin au expus celule ale pielii umane la smog. S-a constatat că, sub acţiunea smogului, celulele au suferit modificări asemănătoare celor care apar atunci când suntem stresaţi. „Deşi este foarte greu de demonstrat că poluarea afectează pielea, un lucru este cert: tenurile sensibile se pot irita destul de urât dacă persoana în cauză trăieşte în zone intens poluate", explică medicul primar dermatolog Oana Clătici de la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti.
Petrece cât mai mult timp în natură!
Poluarea nu ar mai fi o problemă dacă toate maşinile ar fi dotate cu filtre speciale, iar termocentralele ar filtra noxele înainte de a le degaja în atmosferă. Din fericire, se fac eforturi în acest sens. Pentru a limita efectele poluării, medicii ne recomandă să ieşim frecvent în locuri cu multă verdeaţă.
Medicul primar pneumolog Ştefan Dumitrache-Rujinschi
Aceasta deoarece, chiar şi în cazul persoanelor sănătoase, expunerea timp îndelungat la poluanţi poate determina dezvoltarea unei afecţiuni respiratorii. De altfel, un studiu realizat timp de 20 de ani de specialiştii americani de la Clinica Mayo a arătat că, în cazul copiilor crescuţi lângă marile artere de circulaţie, riscul de astm se triplează. Din cei 4.000 de copii monitorizaţi, 800 au dezvoltat astm.
"Vara trecută, am stat în Chişinău două săptămâni. La scurt timp, faţa mi s-a umplut de bubiţe care nu au răspuns la niciun tratament. Din momentul în care m-am întors acasă, faţa mi s-a curăţat."
Anuşca B. 30 de ani
"Poluarea îmi agravează mult starea. În urmă cu ceva timp, căutam o carte la anticariatele din zona Universităţii. După vreo 20 de minute, am simţit că nu mai pot respira şi, brusc, m-a luat o tuse puternică."
Constantin B.57 de ani
"Deşi este foarte greu de demonstrat că poluarea afectează pielea, un lucru este cert: tenurile sensibile se pot irita destul de urât dacă persoana în cauză trăieşte în zone intens poluate."
Oana Clăticimedic dermatolog
Se încarcă comentariile...
