Adevarul.ro

Dacă stresul este mai greu de controlat, obiceiurile care ţin de alimentaţie, de fumat şi de activitatea fizică pot fi educate pentru a face diferenţa între o inimă sănătoasă şi una bolnavă.

La capitolul decese survenite prin accidente cardiace, România ocupă locul al patrulea în lume, după Rusia, Bulgaria şi Ungaria, în ceea ce-i priveşte pe bărbaţi şi locul al treilea în ceea ce le priveşte pe femei. Aceasta este concluzia raportului pe 2010 al American Heart Association, ce analizează rata deceselor survenite în urma bolilor cardiovasculare, coronariene şi în urma atacului vascular cerebral. Specialiştii spun că aceste statistici ar putea arăta mult mai bine prin schimbarea stilului de viaţă.

„S-a observat că, la nivelul întregii populaţii, schimbarea stilului de viaţă contează în proporţie de 70% în prevenirea bolilor cardiovasculare, inclusiv a infarctului miocardic acut, mult mai mult decât medicamentele. Iar prevenţia înseamnă în primul rând nutriţie adecvată, activitate fizică zilnică, stoparea fumatului şi controlul stresului", subliniază prof. dr. Dan Gaiţă, preşedintele Fundaţiei Române a Inimii. În cazul pacienţilor care au suferit deja un infarct, la acest program de prevenţie trebuie adăugat şi tratamentul medicamentos.

Renunţarea la fumat, esenţială

Este dovedit că fumatul duce la scăderea nivelului de colesterol „bun"  în sânge şi la îngustarea arterelor. Mai mult, studii americane desfăşurate timp de 15 ani au arătat că persoanele tinere care fumează au un risc mai mare de a dezvolta diabet zaharat, pentru că nicotina scade secreţia de insulină la nivelul pancreasului. Iar diabetul zaharat este el însuşi un factor de risc pentru infarctul miocardic, pentru că afectează vasele. În plus, deşi infarctul nu are preferinţe pentru gen, fumătoarele împătimite care iau şi anticoncepţionale au un risc mai mare de a face infarct miocardic.

„Din păcate, infarctul apare la vârste tot mai tinere, chiar şi la 28 de ani. Tinerii au artere normale, sănătoase, dar pot avea tulburări de coagulare care duc la tromboze şi la infarct. Mai ales femeile fumătoare care iau anticoncepţionale, dacă mai au şi o tulburare de coagulare, pot face infarct de la vârste tinere", atrage atenţia medicul cardiolog Radu Ciudin de la Institutul „Prof. C. C. Iliescu" Fundeni, vicepreşedintele Societăţii Române de Cardiologie.

Nicio masă fără peşte, legume sau fără fructe

Potrivit studiilor realizate la Universitatea din Copenhaga, persoanele care prezintă depozite de grăsime la nivelul pleoapelor, denumite xantelasme, au un risc mai mare de a suferi de infarct miocardic. Ele ar corespunde unui exces de grăsimi din sânge, care se depun pe vase, îngustându-le. Mai exact, este vorba de grăsimi „rele", saturate, cum sunt cele de origine animală şi cele vegetale hidrogenate.  Anumite alimente contracarează acţiunea acestor substanţe nocive. Printre ele,  peştele oceanic, bogat în acizi graşi Omega 3 (de exemplu, sardinele), fructele şi legumele, bogate în fibre care scad absorbţia grăsimilor saturate, dar şi produsele oleaginoase, bogate în grăsimi nesaturate, sănătoase (nuci, seminţe, ulei de măsline).

Exerciţiile fizice trebuie practicate zilnic

În anii 70, medicii le indicau pacienţilor care au suferit un infarct să evite orice efort timp de trei luni după eveniment. Acum, specialiştii americani de la Facultatea de Medicină de Reabilitare şi cei de la Universităţile Duke şi Stanford recomandă pacienţilor să facă exerciţii cu supraveghere medicală la doar o săptămână după infarct. Dar sportul ajută nu doar recuperarea organismului, ci previne şi apariţia unor boli. Jumătate de oră de activitate fizică moderată zilnic stimulează arderea grăsimilor şi oxigenarea ţesuturilor şi previne trombozele. Astfel, chiar şi plimbarea în ritm alert ajută inima şi vasele.

Controalele periodice depistează riscul

Analizele efectuate periodic depistează afecţiuni care pun în pericol inima, precum hipertensiunea arterială, dislipidemiile şi diabetul zaharat.