Ce infecţii digestive devin rezistente la tratament

Aproape jumătate din microbii aparţinând unei specii de Campylobacter şi 80% din altă specie au devenit rezistenţi la antibioticele obişnuite, avertizează specialiştii francezi din cadrul Institutului de Supraveghere Sanitară.

Campylobacter este o bacterie care provoacă adesea toxiinfecţii alimentare, ce se manifestă, în cele mai multe cazuri, prin crampe abdominale, însoţite de diaree şi de febră, simptome ce apar la aproximativ două-cinci zile de la infectare.

În unele situaţii pot apărea scaunele cu sânge, greaţa şi stările de vomă, dar aceste manifestări nu durează, de regulă, mai mult de o săptămână. Totuşi, la persoanele cu un sistem imunitar slăbit (vârstnice, cu boli care afectează sistemul imunitar sau care au suferit recent o intervenţie chirurgicală), infecţia se poate răspândi în sânge dacă nu este tratată corespunzător şi poate pune în pericol viaţa. Există mai multe specii de Campylobacter, unele dintre ele inofensive, fiindcă se regăsesc în organismul uman în mod normal, altele infecţioase.

„Campylobacterul se găseşte peste tot. Unele specii sunt considerate «oportuniste», fiindcă se găsesc în corp în mod obişnuit, dar atunci când imunitatea scade, ele devin infecţioase. În mod normal, dacă infecţia este uşoară, nu se tratează cu antibiotice. Doar în anumite situaţii, în care riscurile sunt mai mari, la copiii foarte mici, de exemplu, se intervine cu un astfel de tratament", spune conf. dr. Irina Codiţă, şeful Laboratorului de Infecţii Nosocomiale şi Rezistenţă la Antimicrobiene din cadrul Institutului „Cantacuzino" din Bucureşti.

Totuşi, cel mai adesea, infecţiile digestive sunt produse de Campylobacter jejuni, care a devenit şi rezistent la tratamentele clasice, după cum semnalează autorităţile franceze. Această specie poate ajunge în organism prin intermediul cărnii de pasăre  care nu a fost preparată termic suficient. De asemenea, se poate lua din laptele nepasteurizat şi din apă.

În România este subdiagnosticată

Principala problemă la noi în ţară, după cum atrage atenţia conf. dr. Irina Codiţă, este că infecţia cu Campylobacter este prea puţin diagnosticată. „Sunt puţine laboratoare în România care au în vedere Campylobacter. De multe ori, infecţia scapă la analize, fiindcă sunt necesare nişte medii speciale pentru a fi evidenţiată, nu iese la o coprocultură obişnuită (analiză a scaunului). Totuşi, Institutul «Cantacuzino este unul dintre laboratoarele care fac diagnostic de infecţie cu Campylobacter»", spune specialista.

Cum se tratează

Infecţia cu Campylobacter este periculoasă mai ales pentru copiii foarte mici, cărora li se recomandă antibiotice. În cazul lor, dacă bacteria devine rezistentă, posibilităţile de tratament sunt minime, atrag atenţia specialiştii.