Adevarul.ro

Deşi este un aliment de bază, în ţara noastră se consumă, într-un an, aproximativ 36 de litri de lapte pe cap de locuitor. În România, laptele se cumpără mai mult crud şi nerefrigerat decât ambalat, ceea ce predispune la riscuri pentru sănătate, arată specialiştii.

În Europa, ne situăm pe locul al treilea în coada clasamentului la consumul de lapte, înaintea Slovaciei şi Bulgariei, cu un consum anual de aproximativ 36 de litri de lapte pe cap de locuitor, potrivit unui eurobarometru recent. Iar ţara europeană în care se bea cel mai mult lapte, Finlanda, înregistrează un consum anual de 121 de litri de lapte pe cap de locuitor.

Potrivit specialiştilor, nici puţinul lapte pe care îl bem nu este sigur în cele mai multe cazuri, românii cumpărând lactate din surse incerte (68%), adică vărsat, de la diverse persoane, sau de la dozatoarele instalate în pieţe.

Nerefrigerat, cel mai riscant

În cazul celor mai multe persoane, laptele netestat şi neigienizat nu reprezintă un risc major pentru sănătate, cel mai mare pericol fiind că, dacă este contaminat, el poate da gastroenterite şi enterocolite. Riscurile cele mai mari se înregistrează în cazul persoanelor cu imunitatea deprimată, al copiilor, al femeilor însărcinate şi al vârstnicilor.

Unele bacterii care se regăsesc în laptele din surse nesigure pot duce chiar la avort spontan. „Atunci când este proaspăt muls, laptele are 37 de grade Celsius, iar aceasta este temperatura propice pentru dezvoltarea microbilor. Dacă nu este dat la temperaturi scăzute imediat, agenţii patogeni se multiplică necontrolat", precizează Bogdan Paraschiv, directorul adjunct al companiei Albalact.

Unii fermieri adaugă aracet

Microbii nu sunt însă singurii factori care creează probleme în cazul laptelui crud, din piaţă. „Laptele este un produs alimentar uşor de falsificat prin adaos de apă, prin amestecul laptelui de la diferite specii, dar şi prin mascarea unor defecte sau a alterării cu ajutorul unor substanţe de neutralizare sau al unor conservanţi", atrage atenţia profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetare Alimentară din Bucureşti, în cartea sa „Noua ordine alimentară. Şi noi ce mai mâncăm?". De asemenea, unii fermieri adaugă în lapte, pentru corectarea densităţii după extragerea grăsimii, amidon, făină de grâu, care nu-i modifică însuşirile senzoriale, sau chiar aracet.

Falsificarea prin adaos de azotaţi (azotatul de amoniu este un îngrăşământ chimic) este extrem de periculoasă, copiii fiind cei mai sensibili la acest produs, care poate reduce capacitatea de transport a oxigenului de către globulele roşii. În plus, utilizarea conservanţilor (apă oxigenată, acid benzoic, benzoaţi, acid salicilic, formaldehide etc.) determină modificarea microflorei normale a laptelui şi, în acelaşi timp, deteriorarea microflorei intestinale a consumatorului.

Laptele din dozatoare este mai puţin periculos decât cel cumpărat direct de la fermieri, deoarece, spre deosebire de acesta, pentru a intra în dozatoare, laptele trebuie să respecte o serie de parametri de igienă şi de compoziţie. Totuşi, laptele astfel păstrat nu este 100% sigur, pentru că nu se cunosc exact condiţiile de igienă ale acestora, adică la cât timp sunt curăţate recipientele şi ţeava prin care curge laptele.

Pasteurizat sau UHT, cel mai sigur

Spre deosebire de laptele cumpărat din piaţă, cel la cutie este mult mai sigur, în primul rând pentru că, datorită standardelor europene impuse fabricilor de lapte, acesta este riguros controlat la intrare, astfel încât să se asigure puritatea produsului: să nu conţină un nivel ridicat de microbi, să aibă o anumită temperatură (pentru a evita multiplicarea agenţilor patogeni) şi să nu conţină alte adaosuri sau chiar antibiotice.

În plus, prin păstrarea în cutii de carton (în cea mai mare proporţie), plastic şi cu o folie subţire de aluminiu (cel mult 5%), laptele se degradează mai greu. „Folia de aluminiu, care nu intră niciodată în contact cu laptele, fiind captivă între două folii două folii de polietilenă alimentară, are rolul de a împiedica deteriorarea cauzată de expunerea la oxigen şi la lumină", explică Daniela Cîrmaciu, Communications and Environment Officer Tetrapak România şi Republica Moldova.