Adevarul.ro

Majoritatea penicilinelor nu mai au efectele terapeutice din trecut, iar cele care se mai prescriu sunt folosite în doze mari pentru a putea distruge microbii.

Eficienţa antibioticelor variază de la o ţară la alta, pentru că în fiecare dintre ţări există politici de utilizare sau preferinţe pentru anumite clase de medicamente. „În România nu există o astfel de politică. Fiecare medic foloseşte cam ce antibiotic vrea. Excepţie face tratamentul TBC-ului, care este foarte bine standardizat. Pentru TBC există antibiotice de linia întâi, de linia a doua şi antibiotice de rezervă", spune prof. dr. Ioan Fulga, şeful Catedrei de Farmacologie a UMF „Carol Davila". În lipsa unei politici de utilizare raţională, se prescriu toate antibioticele, aşa încât, în cazul în care microbii devin rezistenţi, nu dispunem de medicamente de rezervă, la care bacteriile să fie sensibile.

Această prescriere haotică poate avea consecinţe foarte grave. De exemplu, rifampicina, un antibiotic de linia întâi în tratamentul TBC-ului, este prescris şi de medicii ginecologi şi specialişti ORL. O persoană care contractează tuberculoză şi care a fost tratată în trecut cu rifampicină pentru alte afecţiuni riscă să nu mai răspundă la tratamentul de bază al infecţiei cu bacilul Koch. Medicii sunt nevoiţi să prescrie în asemenea cazuri antibioticele de rezervă.

Eritromicina, prescrisă tot mai rar

La ora actuală, antibioticul cel mai prescris la noi este amoxicilina, dar şi acesta, ca multe dintre peniciline, devine tot mai puţin eficient, pentru că multe bacterii au căpătat rezistenţă la ea. „Sunt necesare doze tot mai mari de amoxicilină pentru a putea trata o infecţie. În ultima vreme este preferată amoxicilina în combinaţie cu acid clavulanic (care există în antibiotice precum Augmentin, Enhancin sau Amoksiklav). Acidul clavulanic are capacitatea de a sparge membrana bacteriilor şi de a potenţa astfel acţiunea antibioticului", spune Clara Popescu, vicepreşedintele Colegiului Farmaciştilor din România.

O altă clasă de antibiotice care a devenit inactivă este cea a cefalosporinelor. Aceste antibiotice au început să fie prescrise în România după 1989 (până atunci nu se importau) şi erau foarte active, dar utilizarea intensă a făcut ca bacteriile să capete rezistenţă la ele. Şi eritromicina, un antibiotic foarte folosit la noi într-o perioadă, este recomandată rar astăzi.

Se produc tot mai puţine

În ultimii ani s-au creat tot mai puţine antibiotice, un lucru alarmant în condiţiile în care tot mai multe dintre medicamentele de generaţie veche de acest fel devin inutile. „Deşi investiţiile în farmacologie sunt mari, progresele sunt mici. Acesta este un domeniu care necesită cercetări ştiinţifice extrem de laborioase. Un medicament nou apare după 10-15 ani de cercetare şi după o investiţie de 800 de milioane de euro. Acesta este volumul pieţei farmaceutice româneşti pe un an la preţul de referinţă al medicamentelor", spune prof. dr. Ioan Fulga.

Cum se iau corect

Pentru a preîntâmpina apariţia rezistenţei bacteriilor la antibiotice, aceste medicamente ar trebui luate numai atunci când sunt cu adevărat necesare, iar medicul este cel care poate decide utilitatea lor. La fel de importantă este şi respectarea dozei şi duratei de prescriere.  Microbii nu sunt distruşi în totalitate dacă luăm un antibiotic doar două-trei zile.

Deşi ne vom simţi mai bine, pentru că tratamentul, chiar dacă este scurt, scade agresivitatea microbilor, ne expunem riscului ca ei să dezvolte mecanisme de rezistenţă la antibioticul respectiv. „Ar trebui să se facă o antibiogramă înainte de a lua un tratament, pentru a vedea ce antibiotic este eficient în infecţia respectivă. Dar la noi nu se obişnuieşte acest lucru, ci se administrează după preferinţe", mai spune farmacistul Clara Popescu.

Citiţi mâine în „Adevărul Weekend Sănătate"!

Dosar:
- Controverse alimentare actuale.
- Care sunt îndulcitorii recomandaţi de nutriţionişti.
- Pro şi contra unt şi margarină.
- Ce categorii de alimente şi-au stricat reputaţia.

Reportaj:
- Este muzica o terapie pentru trup şi pentru minte?

Interviu:
- Dr. Cătălin Cîrstoveanu: „Mi-aş dori să spun
că nu mai este nevoie să ne operăm copiii în străinătate".

Ştiinţă:
- Tehnicile inovatoare pun ochelarii pe tuşă.
- Din ce cauze reapare herpesul atunci când este frig afară.
- Vitamina C în exces poate fi periculoasă!
- Hipnoza ne eliberează de tensiunile care îmbolnăvesc.
- Fereşte-te de gripă cu remedii homeopatice!
- Exerciţii în caz de dureri reumatice.

Se distribuie gratuit numai împreună cu ziarul „Weekend Adevărul"