Unele produse alimentare, denumite nutraceutice, joacă un rol important în reducerea riscului de îmbolnăvire. Alimentele nutraceutice acţionează benefic asupra uneia sau a mai multor funcţii ale organismului, dincolo de efectele nutriţionale corespunzătoare.
Alimentaţia noastră include produse mai mult sau mai puţin sănătoase, mai mult sau mai puţin nutritive. Câteva dintre acestea intră în categoria alimentelor nutraceutice, numite şi funcţionale.
Acestea joacă un rol important în reducerea riscului de îmbolnăvire, în reglarea proceselor metabolice bazale, în menţinerea sănătăţii sistemelor cardiovascular şi gastrointestinal. În plus, favorizează creşterea şi dezvoltarea, protejează organismul împotriva stresului oxidativ, prevenind îmbătrânirea prematură şi menţin forma fizică şi mentală.
După modul de acţiune asupra organismului, se deosebesc de „alimentele periculoase pentru sănătate, tip fast-food, junk-food, dezechilibrate nutriţional, nefiresc de gustoase, rafinate şi cu un conţinut prea mare de calorii", după cum menţionează prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare, în cartea sa „Noua ordine alimentară. Şi noi ce mai mâncăm?".
Probioticele cresc imunitatea
Alimente nutraceutice sunt iaurturile, laptele bătut şi kefirul în variante naturale, proaspete, nepasteurizate. Acestea sunt produse probiotice, vii, care conţin bacterii necesare organismului, şi mai ales tubului digestiv. Se recomandă consumarea lor fără adaos de zahăr, de coloranţi sau de arome, şi de preferat între mese, ca gustare.
Bacteriile probiotice, cum ar fi Lactobacillus bulgaricus, Streptoccocus thermophilus, Lactobacillus acidofilus şi Bifidobacterium bifidum, întăresc sistemul imunitar şi reglează tranzitul intestinal. Au efecte benefice în sindromul colonului iritabil şi în maladia Crohn, în gastroenterite, dar şi în prevenirea cancerului colorectal.
Tradiţional nu înseamnă neapărat sănătos
Produsele dietetice, aşa-numitele alimente „light", pot conţine, în locul zahărului, arome şi îndulcitori artificiali. Produsele „tradiţionale" nu trebuie să conţină organisme modificate genetic, aditivi de sinteză sau arome artificiale, iar materiile prime nu trebuie să fie afectate de pesticide sau de îngrăşăminte chimice, de exemplu.
Cu toate acestea, „nu întotdeauna alimentele dietetice sunt şi sănătoase, după cum nu întotdeauna alimentele tradiţionale şi cele ecologice sunt sănătoase!", completează nutriţionistul. Mai exact, alimentele tradiţionale pot conţine cantităţi mari de grăsimi saturate (cârnaţi, salam, slănină), astfel că, deşi sunt de preferat produselor industriale, trebuie consumate cu moderaţie.
De asemenea, alimentele ecologice sunt certificate din punct de vedere al calităţii solului, apei şi aerului din zonă, precum şi al metodelor de obţinere, fără îngrăşăminte chimice, fără hormoni sau antibiotice.
Totuşi, potrivit nutriţionistului, un astfel de aliment este sănătos doar dacă echivalentul lui convenţional este sănătos. De exemplu, zahărul rafinat este nociv şi în varianta ecologică. La fel, cerealele ecologice expandate sau obţinute din făinuri rafinate, cu adaos de zahăr sau de ciocolată sunt mai puţin poluate, dar nu aduc beneficii stării de sănătate.
Valabilitatea probioticelor
Un iaurt natural probiotic trebuie să aibă o perioadă de valabilitate de cel mult două săptămâni. Prin comparaţie, multe produse anunţate ca probiotice depăşesc acest termen de valabilitate, datorită procesului de pasteurizare care, din păcate, distruge bacteriile probiotice.
„Un iaurt natural probiotic trebuie să aibă în compoziţie numai lapte integral şi culturi de bacterii probiotice vii pe toată durata de valabilitate a produsului", atrage atenţia prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi.
* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.
Trimite Anuleaza