Alcoolul afectează dezvoltarea adolescenţilor

Abuzul de alcool în adolescenţă are efecte pe termen lung asupra creieruluip

Tinerii care fac excese bahice în intervalul de vârstă 14-18 ani riscă să devină adulţi depresivi şi anxioşi, potrivit unor studii. Creierul adolescenţilor este mai vulnerabil la efectele toxice ale alcoolului. Abuzurile din această etapă a vieţii le pot afecta capacităţile intelectuale.

Adolescenţa este o perioadă de instabilitate psihologică, din care derivă comportamente extreme, cu tendinţă către excese. Alcoolul, obiectul unuia dintre excese, este extrem de toxic pentru celulele neuronale, lucru valabil la orice vârstă. „Adolescenţa este o perioadă de modelare a creierului, în care tânărul ar trebui să acumuleze informaţii. Consumul de alcool îi afectează toate funcţiile cognitive: atenţia, învăţarea, memoria, limbajul", spune prof. dr. Ovidiu Băjenaru, preşedintele Societăţii Române de Neurologie.

Tehnicile imagistice moderne au permis oamenilor de ştiinţă să descopere că maturizarea creierului nu se finalizează la 10-12 ani, aşa cum se credea până nu de mult. Cele mai importante modificări ale zonelor din creier responsabile de funcţii precum autocontrolul, emoţiile, raţiunea şi organizarea se produc în perioada dintre pubertate şi vârsta adultă. Această observaţie, făcută de dr. Jay Giedd, de la Institutul Naţional de Sănătate Mintală din SUA, explică vulnerabilitatea emoţională, neglijenţa şi deciziile nu tocmai înţelepte ale adolescenţilor. Totodată, teoria explică de ce creierul unui adolescent este mai sensibil la efectele nocive ale alcoolului, comparativ cu cel al unui adult şi de ce consecinţele sale se manifestă pe termen lung.

Împiedică acumularea de cunoştinţe

Cercetătorii Academiei Naţionale de Ştiinţe din SUA au observat, în cadrul unui experiment, că hipocampusul este zona din creier cea mai afectată de consumul de alcool în adolescenţă. Hipocampusul este o zonă cerebrală care joacă un rol foarte important pentru memorie şi pentru procesele de învăţare. Volumul său se diminuează dacă, în perioada adolescenţei, creierul este „intoxicat" cu alcool. De aici vor rezulta dificultăţi de învăţare şi de memorare care-şi vor pune amprenta asupra intelectului adolescenţilor.

Predispoziţie către depresie la maturitate

Consumul excesiv de alcool în perioada adolescenţei poate perturba pentru toată viaţa secreţia de hormoni ai stresului. Au observat acest lucru cercetătorii de la Universitatea „Loyola" din SUA, în urma unui studiu pe şoareci de laborator care au primit cantităţi mari de alcool în perioada de viaţă echivalentă adolescenţei. Dereglarea acestor hormoni are ca efect reducerea rezistenţei la stres şi apariţia unor tulburări mintale de tipul depresiei şi anxietăţii la vârste adulte.

Specialiştii susţin că efectele nocive ale alcoolului observate la şoarecii de laborator sunt valabile şi în cazul oamenilor. „Expunerea adolescenţilor la alcool poate distruge pentru totdeauna conexiunile neuronale menite să asigure buna funcţionare a creierului", susţine profesorul Toni Pak, coordonatorul studiului.

Afectează şi masa osoasă

Nu doar creierul are de suferit de pe urma abuzului de alcool în adolescenţă, ci şi dezvoltarea fizică. El poate avea consecinţe dezastruoase asupra sistemului osos, după cum au observat cercetătorii Universităţii „Loyola" din SUA. Formarea de masă osoasă este un proces care se opreşte de-abia la vârsta maturităţii, dar care este mult redus în prezenţa alcoolului în organism. Densitatea minerală osoasă îi va predispune ulterior pe adolescenţi la osteoporoză, boală din cauza căreia fracturile se produc mult mai uşor.

"Adolescenţa este o perioadă de modelare a creierului, în care tânărul ar trebui să acumuleze informaţii. Consumul de alcool îi afectează toate funcţiile cognitive: atenţia, învăţarea, memoria, limbajul.''
prof. dr. Ovidiu Băjenaru
preşedintele Societăţii Române de Neurologie

Dependenţele apar uşor

Persoanele care consumă alcool în exces de la vârste mici au un risc mult mai mare de a deveni dependente de el la un moment dat în viaţă, dar şi de alte substanţe, cum ar fi tutunul sau drogurile, au observat oamenii de ştiinţă.

9% din decesele survenite între 15 şi 29 de ani sunt urmarea unor complicaţii date de consumul de alcool.