80% din bolile de inimă ar putea fi prevenite

Dieta grasă şi bogată în dulciuri afectează vasele de sânge încă din primii zece ani de viaţă

Afecţiunile cardiovasculare de la 40-50 de ani sunt o consecinţă a stilului de viaţă de la 20 de ani, spun medicii cu ocazia Zilei Mondiale a Inimii. Dacă analizele sunt în limitele normale nu înseamnă că nu ai risc de boală de inimă. De fapt, doi din trei români au o astfel de vulnerabilitate fără să ştie.

Se ştie prea bine că infarctul şi accidentul vascular cerebral scurtează viaţa celor mai mulţi români. Acum însă, bolile de inimă nu mai sunt un pericol de care să ne temem doar de la 50 de ani în sus, fiindcă ele au început să se instaleze, pe nesimţite, la vârste tot mai tinere. Aşadar, infarctul la 30 de ani nu mai este deloc o raritate în
România.

Estimările specialiştilor din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, enunţate cu ocazia Zilei Mondiale a Inimii (29 septembrie), sunt şi mai îngrijorătoare. Astfel, dacă în prezent bolile cardiovasculare provoacă anual 17,3 milioane de decese în lume, în 2030 statisticile vor indica 23,6 de milioane de victime din aceste cauze, în condiţiile actualului stil de viaţă.

Ţările vizate de aceste aproximări sunt cele sărace şi cele în curs de dezvoltare, categorie în care se încadrează şi România. Prin comparaţie, în unele dintre statele bogate ale lumii se înregistrează o scădere a numărului deceselor de cauză cardiovasculară, pusă atât pe seama conştientizării şi evitării riscurilor de către populaţie, cât şi pe seama măsurilor ferme şi precoce de tratament disponibile în ţările cu venituri mari. Potrivit autorităţilor sanitare internaţionale, 80% din bolile de inimă pot fi prevenite printr-un stil de viaţă echilibrat şi prin vizite medicale regulate.

Riscurile apar încă din burta mamei

Dacă mama nu se hrăneşte sănătos în timpul sarcinii, sistemul cardiovascular al fătului se dezvoltă cu anumite tare sau sensibilităţi, care-l predispun la boli de inimă la vârste fragede. În plus, există tot mai multe dovezi că malnutriţia în copilărie produce modificări permanente la nivelul metabolismului, care îi predispune pe viitorii adulţi la infarct şi la accident vascular cerebral la vârste tinere. Un copil malnutrit este cel cu o dietă nepotrivită, lipsită de nutrienţi, care mănâncă multe grăsimi şi mult zahăr. Acesta este, de fapt, profilul nutriţional al unui număr foarte mare de copii din România, arată statisticile.

Mişcarea zilnică antrenează inima    Foto: shutterstock

Modificări ale vaselor de sânge de la 10 ani

De aceea, specialiştii spun că, pentru a preveni bolile cardiovasculare, este necesară începerea educaţiei alimentare acasă şi în şcoli foarte devreme. În caz contrar, studiile au arătat că alimentaţia grasă şi bogată în dulciuri, alături de lipsa mişcării, determină modificări premergătoare aterosclerozei la nivelul vaselor de sânge chiar din primii zece ani de viaţă.

Potrivit datelor Societăţii Române de Cardiologie, un român din cinci cu vârste de până în 50 de ani are hipertensiune arterială. Problema nu este neapărat diagnosticul de hipertensiune, fiindcă la vârste tinere ea poate fi ţinută sub control prin modificarea stilului de viaţă şi prin respectarea medicaţiei. Mai grav este faptul că aproape jumătate din cei afectaţi nu ştiu că au această problemă, arată statisticile SEPHAR realizate la noi în ţară. Dintre cei care au fost depistaţi, 60% nu urmează niciun tratament, mai arată studiile. Unul dintre principalele motive pentru care nu aflăm din vreme că suntem predispuşi la boli cardiovasculare este faptul că nu începem evaluarea riscului la momentul potrivit, adică în jurul vârstei de 20 de ani. Vina aparţine însă şi medicilor de familie.

„În general, medicii se ocupă de persoanele cu risc înalt de a dezvolta boli cardiovasculare, adică de cele obeze, cu dislipidemii şi cu hipertensiune. Totuşi, aproape jumătate din cei care mor anual din cauza bolilor cardiovasculare au tensiunea şi colesterolul normale şi nu fumează", precizează prof. dr. Dan Gaiţă, preşedintele Fundaţiei Române a Inimii. Potrivit specialistului, împreună cu medicul, fiecare dintre noi ar trebui să ia în calcul şi alţi factori de risc, dintre care cei mai importanţi sunt sedentarismul şi nivelul inflamaţiei din corp.

150.000 de români mor anual din cauza bolilor cardiovasculare.

Intervenţii eficiente pentru infarct, şi în România

150.000 de români mor anual din cauza bolilor cardiovasculare. Pentru a reduce acest număr, anul trecut a fost lansat Subprogramul de tratament invaziv al infarctului miocardic acut.Acesta constă în trimiterea persoanelor care suferă un infarct către cel mai apropiat dintre cele zece centre incluse în program. Centrele sunt situate în Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Târgu-Mureş şi Cluj-Napoca. Aici, specialiş­tii realizează un implant de stent, cea mai eficientă metodă terapeutică. „Circa 250 de vieţi au fost salvate într-un an ca o consecinţă a derulării programului", a spus prof. dr. Dragoş Vinereanu, pre­şedintele Comisiei de Car­diologie a Ministerului Sănătăţii.

Poţi combate efectul genelor

Moştenirea genetică este unul dintre principalii factori de risc pentru instalarea bolilor cardiovascular şi multă lume consideră, în mod eronat, că efectul genelor nu poate fi combătut. De exemplu, dacă una dintre rudele apropiate a suferit un infarct sau un accident vascular cerebral (AVC) în jurul vârstei de 50 de ani, şi tu eşti predispus la astfel de probleme, poate chiar mai devreme. „Chiar dacă ai în codul genetic mutaţii care te fac sensibil în faţa afecţiunilor cardiovasculare sau dacă în anumite perioade nu ai avut un stil de viaţă sănătos,  modificările pe care le faci astăzi îţi reduc considerabil riscul de boală", subliniază prof. dr. Dan Gaiţă.

Atenţie la sarea din mâncare!

Dieta care-ţi păstrează inima şi vasele de sânge sănătoase nu este una restrictivă şi este foarte uşor de urmat, cu puţină voinţă. Este important să o urmezi toată viaţa, dar după 40 de ani ea devine chiar o chestiune „de viaţă şi de boală". În primul rând, dieta pentru inimă sănătoasă trebuie să excludă adaosul de sare în mâncarea din farfurie. Cam orice aliment natural conţine într-o oarecare măsură şi sare, în mâncarea pe care o găteşti chiar tu sigur pui şi sare, iar produsele alimentare industriale au în compoziţie chiar mai multă sare decât poate corpul să suporte. Desigur, ca să te menţii sănătos, trebuie să limitezi consumul de fast-food, de prăjeli şi de carne grasă sau de alte tipuri de grăsimi „rele" (unt şi alte lactate grase, dulciuri concentrate din comerţ etc.).

Mănânci haotic, ai riscuri mai mari

Şi modul în care mănânci îşi poate pune amprenta negativ asupra stării inimii şi vaselor de sânge. Sistemul cardiovascular al persoanelor care lucrează mult şi care „nu au timp" să se aşeze la masă pentru a mânca se uzează şi se deteriorează mai repede decât în cazul celor care, chiar dacă nu mănâncă tocmai sănătos, iau trei mese pe zi. Explicaţia este că privarea de mâncare face metabolismul să intre în „stand-by", iar în rarele momente când mâncăm, transformă aproape orice aliment în grăsime, extrem de nocivă pentru sistemul cardiovascular. Riscurile sunt şi mai mari dacă-ţi potoleşti foamea, o dată pe zi, cu „nimicuri" dulci, cu sandviciuri sau cu pizza.

Lipsa mişcării şi Fumatul „obosesc" cordul

Dieta este insuficientă dacă nu faci şi mişcare pentru a-ţi antrena inima. Dacă la 20 de ani ai rezistenţă scăzută la efort înseamnă că la 40 de ani muşchiul cardiac va fi nepregătit pentru provocările care apar odată cu înaintarea în vârstă. Iar asocierea sedentarismului cu fumatul creşte cu peste 50% riscul de infarct sau de AVC. „Vasele de sânge se îngustează şi devin mai rigide din cauza substanţelor nocive din fumul de ţigară, ceea ce îngreunează circulaţia şi suprasolicită inima", atrage atenţia prof. dr. Gaiţă.

De asemenea, un rol extrem de important în menţinerea sănătăţii sistemului cardiovascular îl are somnul. „Nu trebuie să dormim nici mai puţin de şase ore pe noapte, dar nici mai mult de opt ore", menţionează prof. dr. Dan Gaiţă. Somnul insuficient sau de calitate proastă predispune la afecţiuni cardiace, fiindcă organismul are nevoie de odihnă pentru a se recupera după efortul de peste zi. De altfel, sforăitul şi oprirea respiraţiei în timpul somnului sunt semne că inima ar putea avea de suferit, spun specialiştii.

"Corpul este o maşinărie performantă perfectă, care trebuie întreţinută, fiindcă motorul, adică inima, nu poate fi schimbată cu uşurinţă.''
Prof. dr. Dan Gaiţă cardiolog

Eveniment

În România, Ziua Mondială a Inimii este marcată prin evaluarea gratuită a riscului cardiovascular şi prin mişcare sâmbătă, 24 septembrie în Bucureşti, în Piaţa „Charles de Gaulle", şi joi, 29 septembrie, la Sinaia.