Adevarul.ro

Pentru a reduce riscul de infarct şi de accident vascular cerebral, favorizate de acumularea grăsimilor în artere, se recomandă adoptarea unui stil de viaţă echilibrat.

Diagnosticul de hipercolesterolemie se stabileşte atunci când nivelul colesterolului total depăşeşte 200 mg/dl, iar nivelul colesterolului rău (LDL, adică lipoproteine cu densitate mică) este mai mare de 115 mg/dl. Colesterolul este indispensabil bunei funcţionări a organismului, deoarece intră în compoziţia membranelor celulare şi ajută la producerea unora dintre hormonii esenţiali.

Din păcate, concentraţia colesterolului din sânge (îndeosebi a celui „rău", care se depune pe artere şi creşte riscul unui blocaj) poate fi uşor influenţată, în sensul creşterii ei, de stilul de viaţă dezechilibrat, caracterizat de o dietă bogată în grăsimi saturate (provenite din produsele de origine animală) şi de sedentarism.

„Predispuse la hipercolesterolemie sunt şi persoanele care au vârste de peste 40 de ani şi cele care au în familie un membru cu nivelul colesterolului ridicat ori care suferă de o boală cardiovasculară", explică prof. dr. Eduard Apetrei, şeful secţiei de ­Cardiologie a Institutului „C.C. Iliescu" din Bucureşti.

Deoarece o persoană cu nivelul colesterolului „rău" peste limita normală nu prezintă simptome, medicii de la Fundaţia Americană a Inimii recomandă ca, după vârsta de 20 de ani, fiecare persoană să-şi măsoare nivelul colesterolului. Aceasta cu atât mai mult cu cât numărul persoanelor sub 30 de ani care suferă de o boală cardiovasculară a crescut considerabil în ultimii 10 ani.

Fructe, legume şi 30 de minute de mişcare, zilnic

Medicii de la Clinica Mayo afirmă că balanţa grăsimilor din sânge poate fi echilibrată prin simpla modificare a stilului de viaţă. Mai exact, persoanele care au nivelul colesterolului total şi al celui „rău" ridicate trebuie să elimine din dietă grăsimile animale, mai ales alimentele de tip fast-food (shaorma, chebap, hamburgeri), până când cele două tipuri de lipide înregistrează valori normale.

În schimb, în dieta zilnică vor predomina fructele, legumele, peştele bogat în acizi graşi Omega 3, cu efect protector asupra vaselor sangvine, (sardine, macrou, păstrăv şi somon) şi ulei de măsline extravirgin. De asemenea, se vor consuma maximum două ouă pe săptămână (numai la micul dejun) şi lactate cu concentraţie mică de grăsimi.

Pentru a fi eficientă, se recomandă ca orice dietă să fie completată cu cât mai multă mişcare. De altfel, zeci de studii au demonstrat că mişcarea, practicată cu regularitate (30 de minute, de cel puţin trei ori pe săptămână), favorizează scăderea concentraţiei de colesterol „rău" şi, în acelaşi timp, creşterea celui „bun".

Cardiologul Eduard Apetrei afirmă că mişcarea este la fel de importantă în reglarea nivelului colesterolului precum medicamentele pe care o persoană le ia zilnic în acest sens. În cazul persoanelor la care nivelul colesterolului nu poate fi corectat prin dietă şi prin mişcare se recomandă statine. Acest tip de medicament se administrează însă numai la recomandarea medicului.

Risc crescut de infarct şi de atac cerebral

Schimbarea stilului de viaţă este pasul firesc în prevenirea îmbolnăvirii, deoarece, în caz contrar, colesterolul în exces se depune pe vasele de sânge. În timp, plăcile de aterom se îngroaşă şi produc blocaje (ateroscleroză), care împiedică sângele să ajungă la organele vitale. În timp, riscul unui infarct ori unui atac vascular cerebral devine inevitabil.

„ Circa o treime din populaţia de toate vârstele are colesterolul mărit. Mai grav este faptul că, în multe cazuri, hipercolesterolemia se asociază cu fumatul, diabetul şi cu hipertensiunea arterială, care, la rândul lor, sunt factori de risc cu impact major", explică prof. dr. Mircea Cinteză, medic cardiolog la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti.