Adevarul.ro

În mai 1989, Ceauşescu stătea alături de Gorbaciov şi alţi lideri comunişti în „lupta pentru dezarmare nucleară“.În ciuda diferendelor pe tema reformării comunismului, când venea vorba de inamicul capitalist şi de dezarmarea nucleară, Ceauşescu respecta linia trasată de Moscova.

Un articol foarte mare de pe ultima pagină a „Scînteii“ din 13 mai explica, în conformitate cu doctrina comunistă, „Cui îi e frică de denuclearizare sau implicaţiile crizei interatlantice”.

Articolul vorbea despre disensiunile ivite în cadrul NATO, între SUA şi o parte din aliaţii europeni, cu privire la negocierile privind reducerea numărului rachetelor cu rază mică (până la 500 de kilometri) de acţiune din Europa.

Autorul, Romulus Căplescu, pleca de la o afirmaţie pe care Nicolae Ceauşescu o făcuse cu o zi înainte, în cuvântarea ţinută la un miting din municipiul Drobeta-Turnu Severin.

„Din păcate, se pare că unii s-au speriat de perspectiva dezarmării, a pierderii câştigurilor de pe urma politicii de înarmare, dar şi a posibilităţii politicii de şantaj nuclear, a politicii de forţă şi dictat – şi, de fapt, au început să dea înapoi”, spunea Nicolae Ceauşescu în discursul său.

Dispute între occidentali

Disputa din interiorul NATO a pornit, se explică în articol, de la intenţia SUA de a moderniza lansatoarele de rachete nucleare cu rază scurtă de acţiune (tactice) din Germania Federală. În paralel însă, Mihail Gorbaciov lansase, spre surprinderea americanilor, o iniţiativă de reducere a numărului acestui tip de rachete, la scurt timp după ce fuseseră eliminate, printr-un tratat între SUA şi Uniunea Sovietică, rachetele cu rază medie de acţiune (între 500 şi 5.500 de kilometri).

Modernizarea preconizată de SUA ar fi condus la creşterea de câteva ori a puterii rachetelor nucleare instalate în Germania, spunea Romulus Căplescu, citând din Ceauşescu, ceea ce ar anula efectele eliminării rachetelor cu rază medie de acţiune. Pe teritoriul Europei, mai explica autorul articolului, „într-o zonă relativ restrânsă, cu o lăţime de numai 200 de kilometri, din centrul continentului, pe lângă aproape 7.500 de proiectile nucleare de artilerie (cu raza de acţiune până la 35 de kilometri) şi mii de mine cu încărcături nucleare, se află, în continuare, 1.750 de instalaţii de lansare a rachetelor nucleare tactice.

Rachetele nucleare, coşmarul ruşilor

Ceea ce ştia şi atunci Romulus Căplescu, dar nu putea spune, era motivele reale pentru care şefii din Pactul de la Varşovia, în special ruşii, insistau atât de mult pentru renunţarea la rachetele nucleare. „Cursa înarmărilor nucleare, în care Reagan îi băgase pe ruşi, distrusese economia URSS. Investiţiile în cercetarea militară luaseră banii din alte sectoare ale economiei, astfel că Gorbaciov moştenise o economie la pământ, care nu numai că nu mai putea susţine armata, dar nu mai putea asigura minimul necesar pentru popoarele sovietice“, spune Romulus Căplescu acum.