Adevarul.ro

Nicolae Ceauşescu a devenit mult mai speriat de mişcările de stradă după ce ministrul Apărării s-a împuşcat în piept. Vasile Milea s-a împuşcat după ce, deşi toată noaptea coordonase represiunea din centrul Capitalei, a fost certat de Ceauşescu, dimineaţa, în termeni extrem de duri.

Tot azi în Adevărul: Misterul unui text:  să nu vă ardă soarele  în decembrie!

Lecţiile cazului Nicolcioiu, de Grigore Cartianu

Mai citeşte şi:

• Serialul "Sfârşitul Ceauşeştilor" - Ultima noapte de dictator
• “Fantomele lui Ceauşescu”, în cotidianul spaniol “ABC”
• Ceauşescu: „Agenţi care pentru o ţuică îşi trădează ţara!“
• Evenimente care au prefaţat moartea Ceauşeştilor
• VIDEO Misterul valizei cu bani a lui Ceauşescu
• Cine a luat banii din valiza lui Ceauşescu?

„Obosit şi deprimat”. Aceasta este caracterizarea făcută generalului Milea de persoanele din sediul Comitetului Central al PCR, care l-au văzut pe şeful Armatei, în noaptea de 21 spre 22 decembrie, după ce s-a întors de pe teren. S-a văitat apropiaţilor şi chiar a plâns în faţa şefului Securităţii, generalul Iulian Vlad, care-i ceruse sprijin pentru a da o lovitură de stat.

„Marş şi adu trupele!“

Ziua de 22 decembrie 1989 începe prost pentru Milea. „La 8.15, Milea încearcă să raporteze unde sunt trupele, cine vine, dar e confuz. Era nedormit şi poate şi băuse, căci obişnuia să mai tragă la măsea. Ceauşescu îl întrerupe violent, îl acuză şi de incompetenţă - «Trebuie să te învăţ eu să dai un raport?» -, apoi i se adresează devastator: «Marş şi adu trupele!». Acestea sunt ultimele cuvinte ale lui Ceauşescu către Milea. Iar Milea urcă la etajul 6, ia pistolul şi se împuşcă”, a reconstituit acest final tragic istoricul Alex Mihai Stoenescu, pentru “Adevărul”.

Toate evenimentele care urmează, după cearta primită de la Ceauşescu, se petrec sub ochii a doi militari: colonelul Corneliu Pârcălăbescu (comandantul Gărzilor patriotice) şi maiorul Ioan Vătămănescu (aghiotantul lui Milea).

„Când a fost chemat la cabinetul lui Ceauşescu, eu l-am trezit, l-am ajutat să se îmbrace cu o cămaşă kaki. Era nebărbierit, obosit, părea mai bătrân şi era abătut”, a povestit Vătămănescu, audiat în 1991 de Comisia Senatorială pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989.

Certat de Ceauşescu şi marcat de ordinele pe care le dăduse, Milea începe să bântuie prin sediul CC al PCR. Iese din Biroul 1, traversează holul de la etajul 1 şi intră în birourile în care lucra Comandamentul Militar Central – organism înfiinţat la cererea expresă a lui Ceauşescu, pentru reprimarea demonstranţilor.

La Comandament, Milea se interesează de poziţia trupelor care vin spre Bucureşti. De la etajul 1 urcă la etajul 6, unde se află birourile Gărzilor patriotice.

Pistolul căpitanului Tufan

La gărzile patriotice, Milea îl întâlneşte pe colonelul Pârcălăbescu. Mărturia acestuia, făcută în 1991, se află în arhiva Comisiei „Decembrie 1989”. „Am ieşit în faţă. Milea venea către biroul meu. L-am însoţit, iar când a ajuns la biroul care dă spre lift, mi-a spus: «Domnule, vreau o centură! Că vreau să merg jos, la unităţi»”.

Negăsind nimic la gărzile patriotice, Milea i se adresează unui ofiţer de transmisiuni, căpitanul Marius Tufan. Relatarea îi aparţine tot colonelului Pârcălăbescu: „A intrat în birou şi a ieşit din nou afară, cu mine, şi îi zice lui Tufan: «Măi, eu am cerut o centură. Dă-mi, măi, centura!». Ăsta a încercat să scoată pistolul de la centură. Milea a spus: «Nu, dă-mi şi pistolul!». Ăsta nu a vrut să dea pistolul. A avut o ezitare. «Măi! Sunt ministrul Apărării. Dă-mi pistolul!», a repetat Milea. «Vreau să merg jos, să văd care e situaţia la unităţi», şi a luat centura şi pistolul”.

Ministrul Apărării Naţionale se afla mai tot timpul în primele rânduri la şedinţele prezidate de Ceauşescu

În momentul imediat următor, Milea îi cere aghiotantului său să-l lase puţin singur, cu colonelul Pârcălăbescu, în biroul de la Gărzile patriotice al acestuia. „Stăteam înăuntru eu şi Milea. În picioare. El îmi spune: «Măi Cornele, vreau să-ţi spun că Ceauşescu mi-a dat ordin, după şedinţa CPEx, să lichidez tot ce e în faţă. Să trag în popor, în faţa sediului»”, a mai spus Pârcălăbescu.

Sinuciderea

După această discuţie, Milea îi spune lui Pârcălăbescu că-i este frică să nu păţească ceva afară. Îi cere şefului Gărzilor patriotice să-l lase puţin singur, în birou, să dea câteva telefoane.

„Mi-a mai spus: «Să mă aştepte Vătămănescu la lift. Să cheme liftul şi să mă aştepte, că vreau să cobor repede de aicea». M-am gândit că, fiind ministru, intră într-un TAB şi se duce la Ministerul Apărării Naţionale. Am ieşit şi am stat cu Vătămănescu. Discutam cu el, când am auzit o detunătură. «Cred că de la mine e», am spus eu. Îl lăsasem la intrare pe plutonierul Manole. Plutonierul nu a intrat în primele cinci-şase secunde. Am fugit cu Vătămănescu, iar plutonierul ne spune: «Cred că ministrul». Când am intrat, Milea era aproape întins cu capul pe canapea”, a mai spus colonelul Pârcălăbescu.

Aghiotantul lui Milea, Ioan Vătămănescu, a declarat Comisiei „Decembrie 1989”, că înainte să-l trimită să cheme liftul, ministrul Apărării i s-a plâns: „Mi-a zia că, dacă i se întâmplă ceva, să-i spun lui Barbu, care era şeful lui de cabinet, că are în spate două CEC-uri. Să fie date familiei, pentru nepoţii lui, pe care îi iubea mult“.



Mărturii despre sinucidere

Şeful de cabinet al lui Milea, căpitanul Alexandru Barbu, se afla la Ministerul Apărării Naţionale. Se despărţise de Milea în cursul nopţii. Barbu declara Comisiei „Decembrie 1989”, în 1991: „M-am dus la minister şi m-am culcat puţin. Pe la 9.15, ofiţerul de serviciu mi-a spus: «Scoală-te, că a sunat ministrul şi a zis să-l suni la Gărzi». L-am sunat pe la 9.20. Mi-a zis: «De ce nu eşti aici?». I-am răspuns că mi-a cerut să mă duc la minister. A răspuns: «Ştiu, măi copile, dar trebuia să fii aici, cu mine». I-am spus că mă sui în maşină, dacă ordonă. Mi-a răspuns: «Lasă, nu mai e nevoie». Şi asta a fost tot”. O altă relatare aparţine chiar ofiţerului care i-a dat pistolul lui Milea: căpitanul Marius Tufan, transmisionist din echipa adusă de ministrul Apărării cu o seară înainte, la ordinul lui Ceauşescu.

 Acesta făcea glume cu colegii pe seama faptului că nu mai are pistol. Se afla pe terasă, la etajul 6, cu o staţie de emisie-recepţie.

„Eram pe terasă şi se auzeau rafale de armă. Se dăduse ordin să se tragă. Concluzia mea era că trăgeau cei de la Ministerul de Interne. Când mă aflam la uşa de la terasă, spre hol, am auzit un foc, dar nu pot spune dacă era din afară sau dinăuntru. În mijlocul holului l-am văzut pe Vătămănescu, urla că s-a împuşcat şeful. A început agitaţia, iar eu m-am blocat gândindu-mă că s-a împuşcat cu pistolul meu şi voi fi băgat... Din uşă l-am auzit pe generalul Milea gemând, dar nu l-am văzut. Au chemat un doctor, dar eu m-am gândit că s-a împuşcat cu pistolul meu, cred că era ora 9.15. Am mers pe terasă, le-am spus băieţilor că situaţia e complicată, s-a împuşcat generalul cu pistolul meu. Când am ieşit pe terasă, era 9.35“, a declarat Tufan în faţa Comisiei „Decembrie 1989“.

Arma cu care s-a sinucis generalul Milea era un pistol Carpaţi model 1974, calibru 7,62 mm.

Şocul lui Nicolae Ceauşescu

Vestea despre sinuciderea lui Milea a fost primită imediat de Ceauşescu. Mesagerul a fost chiar colonelul Pârcălăbescu. Acesta s-a dus la Cabinetul 1 şi i-a raportat secretarului Constantin Manea: „Domnul Milea s-a împuşcat la mine în birou”.

Manea s-a speriat. „I-am spus: «Mergeţi dumneavoastră şi raportaţi». Mi-a spus, punând mâna pe clanţă: «Nu, intră tu!». Înăuntru erau Nicolae şi Elena Ceauşescu. Şi câinele. I-am spus lui Ceauşescu: «Milea s-a împuşcat». El a spus: «N-am înţeles!», s-a ridicat de la birou şi a venit la mine. Câinele a stat lângă mine, iar Elena - de pe fotoliu: «Ce-ai spus?». Zic eu: «Milea s-a sinucis!». Zice ea: «A lăsat ceva scris?». Zic eu: «Nu». Zice ea: «Dumitale ţi-a spus ceva?». Zic eu. «Nu». Apoi, Ceauşescu zice să deschid uşa, iar Curticeanu era în anticameră. Îmi spune Ceauşescu: «Mergi cu el cu liftul şi-i spui în lift despre ce e vorba». L-a făcut trădător pe Milea, după care m-am dus sus cu Curticeanu”.

În cartea „Revoluţia Română din decembrie 1989, în context internaţional”, istoricul Ioan Scurtu sublinia: „Vestea sinuciderii lui Milea l-a bulversat pe Ceauşescu. Aflat îm clădirea CC, Ilie Verdeţ, care cunoştea situaţia din Capitală, s-a dus la Ceauşescu, pe care l-a găsit «într-o stare deplorabilă, aşa cum era el în momente foarte grele, când îşi pierdea echilibrul». Verdeţ i-a cerut să nu se tragă în oameni. Ceauşescu i-a răspuns: «Nu s-a tras şi nu se va trage în oameni». În timp ce rostea aceste cuvinte, Ceauşescu a început să tremure şi i-a spus: «Dar... avem trădarea! A trădat ţara şi poporul generalul Milea!»”.



„Milea e laş şi trădător!“

După ce a constatat sinuciderea generalului Milea, Silviu Curticeanu - şeful Cancelariei lui Ceauşescu - a coborât şi l-a informat pe comandantul suprem. Milea era în agonie şi fusese pus pe o targă pentru a fi transportat, cu o ambulanţă, la Spitalul Elias. A murit pe drum.

În acest timp, Ceauşescu încerca să se spele pe mâini. I-a chemat pe Eugen Florescu şi pe Constantin Mitea, consilierii săi de presă.

Florescu avea să-i declare istoricului Alex Mihai Stoenescu pentru cartea „Interviuri despre revoluţie”:

„M-am dus la Mitea, dar nu am apucat să vorbim prea mult, că au apărut securiştii: «Repede, la Cabinetul 1!». La birouri, în anticameră, era câte un militar cu mitralieră. Uşa spre biroul lui Ceauşescu era deschisă, iar înăuntru - mai multe persoane. Toate aveau carneţel în mână şi notau. Elena Ceauşescu - fără carnet, apoi Dăscălescu, Bobu, Manea Mănescu, Mitea, Petrea Constantin de la TVR şi secretarul de presă Spinţăroiu. Subiectul: Sinuciderea lui Milea. Imediat după ora 9.35, Ceauşescu dicta: «Să scrieţi că trădătorul Milea s-a sinucis din laşitate...» A terminat de dictat şi am ieşit. Când plecam, Ceauşescu iese pe culoar şi strigă după noi: «Mitea! Florescu!». Ne-am întors şi ne spune: «Să luaţi măsuri să se deschidă Televiziunea, la ora 12.00, să se dea ştirea, dar nu mai mult de o oră, să se facă economie!»”.

Destin

Drumul spre moarte al generalului Milea a durat aproape două ore. Dimineaţa la ora 7.00 a ordonat scoaterea unor trupe din cazărmi. La ora 9.35 fostul ministru al Apărării se împuşca în zona pieptului după ce a fost umilit de Ceauşescu într-o şedinţă CPEx. 

Mâine în „Adevărul“ Partea a doua a poveştii lui Vasile Milea