Adevarul.ro

Regimul Ceauşescu a primit lovitura decisivă din interior, după un scenariu pregătit în exterior. Serialul „Sfârşitul Ceauşeştilor” intră în săptămâna a doua. De mâine, vom  dezvălui complotul intern şi loviturile de imagine la adresa dictatorului înainte de moarte.

Paralela noastră cea de toate zilele de Petre Barbu

Mai citeşte şi:

• VIDEO Ultima vânătoare: măcel la fazani
• VIDEO Conflictele Ceauşescu – Gorbaciov şi schimbările din Europa
• Gorbaciov la întoarcerea din România în '87: "Chiar aşa să jigneşti poporul!?" - stenograme
• VIDEO Ceauşescu n-a înţeles ce-i pregătea Gorbaciov
• VIDEO FOTO Serial: „Sfârşitul Ceauşeştilor“
• Super-serial: „Sfârşitul lui Ceauşescu”

Spre sfârşitul anului 1988 s-au intensificat acţiunile împotriva regimului ceauşist. Istoricul Alex Mihai Stoenescu a identificat trei mari grupări anti-Ceauşescu. După provenienţa membrilor lor, acestea au fost clasificate astfel: „Vechii activişti de partid”, „Militarii” şi „Perestroikiştii”.

„Grupul vechilor activişti de partid cuprindea stalinişti care au conceput - şi la sugestia Moscovei - «Scrisoarea celor şase». Era format în jurul lui Silviu Brucan şi al lui Gheorghe Apostol. Grupul militar era condus de generalul Nicolae Militaru, care contactase o groază de generali de prin Armată şi Securitate. Acest grup nu era însă bine închegat. Fusese Ioniţă, erau Militaru şi Radu Nicolae. Când Ceauşescu se afla în RFG, a existat o trădare. Au fost doi generali care s-au dus la Securitate şi au spus că Militaru şi Ioniţă îi testează prin Armată. Intrând Securiatea pe fir, i-a prins.

Nu trebuie să vedem în grupul militar un complot bine organizat care ştie ce să facă, au fost discuţii, aranjamente, tentative. Ei trebuia să fie pregătiţi ca, în momentul în care e înlăturat Ceauşescu, să apară şi să acţioneze. Al treilea grup e grupul perestroikist, al lui Ion Iliescu, cu cei care îl curtau şi, evident, cu Măgureanu”, a declarat Stoenescu pentru „Adevărul”. Membrii acestei grupări nu s-au întâlnit toţi odată, ci numai doi câte doi, pentru a nu se deconspira.

Scenarii ca în filmele cu spioni

Un scenariu incredibil s-a petrecut în 1988. Actorul principal a fost Silviu Brucan. Cu toate că fostul demnitar era consemnat la domiciliu (după ce criticase regimul Ceauşescu în urma revoltei de la Braşov, din 1987), serviciile străine au reuşit să-i obţină vize pentru Occident şi pentru Moscova. „A fost scos la Viena, sub pretextul unei conferinţe, iar apoi a fost plimbt pe la Londra, Washington şi Moscova. Aici s-a văzut cu Gorbaciov. A fost adus special”, susţine istoricul Alex Mihai Stoenescu. În acel moment, Brucan şi ceilalţi din gruparea foştilor activişti de partid se gândeau la iniţieirea „Scrisorii celor şase”.

Pe 8 februarie 1994, Brucan avea să descrie Comisiei Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din 1989, tema discuţiilor dintre el şi Gorbaciov, la Moscova, în 1988. „Gorbaciov a fost de acord cu tentativa noastră de înlăturare a lui Ceauşescu, dar a subliniat, de mai multe ori, că PCR trebuie să rămână forţa politică conducătoare în ţară”, a declarat Brucan. În urma acestei discuţii, Brucan a hotărât continuarea acţiunii de redactare a scrisorii. „Mi-am dat seama ce efect va avea «Scrisoarea celor şase», în special pentru Ceauşescu. El susţinea că tot partidul este de partea lui, şi dintr-o dată nişte comunişti cunoscuţi, cu nume sonore, luau poziţie împotriva lui”.

Începând de mâine, vom relata pe larg toate aceste acţiuni, dar vom vorbi şi despre întâlnirile secrete Iliescu – Măgureanu.

Gorbaciov a fost de acord cu tentativa noastră de înlăturare a lui Nicolae Ceauşescu.
Silviu Brucan
semnatar al „Scrisorii celor 6“


Ultimul discurs a lui Ceauşescu