Adevarul.ro

Adevarul pentru
iPhone, iPad si Android

VIDEO „Agenturili“ strâng laţul: conspiraţii şi atacuri de imagine

21 octombrie 2009, 21:21 |  Autor: Grigore Cartianu , Florel Manu  | 

VIDEO „Agenturili“ strâng laţul: conspiraţii  şi atacuri  de imagine

VIDEO „Agenturili“ strâng laţul: conspiraţii şi atacuri de imagine

 

Grupările anticeauşiste şi-au radicalizat acţiunile înaintea înlăturării „iubitului conducător“. Pentru a destabiliza regimul dictatorial de la Bucureşti, agenţiile străine de spionaj au format şi antrenat grupări capabile de mişcări de stradă.

Declaraţiile lui Nicolae Ceauşescu, după primele evenimente de la Timişoara, au fost considerate amuzante la acea vreme. În urma intervenţiei televizate din 20 decembrie 1989 (ora 19.00), Ceauşescu acuza „agenturili străine“ de implicare în treburile interne ale României. Chiar dacă puţini credeau acest lucru, Ceauşescu avea dreptate.

Citiţi şi:

Începând cu 1987, generalii de Securitate îi puneau pe birou lui „Nea Nicu“ vrafuri de informări despre diferiţi cetăţeni - români şi străini - care pregătesc acţiuni destabilizatoare atât pe teritoriul României, cât şi în afara graniţelor.

Filiera Ungară

Un episod interesant, în pregătirea evenimentelor din 1989, a fost povestit chiar de cel însărcinat să-l combată, generalul Gheorghe Raţiu, fost şef al Direcţiei I a Securităţii.

Audiat la 16 februarie 1994 de Comisia Senatorială pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989, Raţiu a dezvăluit o filieră prin care era pregătită o grupare de gen paramilitar.

„Din 1986 şi până în 1989 ne-am confruntat cu un fenomen de plecare masivă din ţară. Plecare ilegală spre Ungaria. Noi îl numisem «Filiera maghiară de a ajunge în Occident». În 1989, fenomenul era invers, intrare masivă în ţară dinspre Ungaria. Îi aveam pe ore şi pe zile, cum veneau, dacă erau aduşi de maghiari. S-a cerut anchetă. În acest caz, s-a ordonat ca, până după Congresul al XIV-lea al Partidului, cei care sunt la prima abatere să fie cercetaţi în libertate, iar recidiviştii să fie condamnaţi la locul de muncă”, a declarat generalul Raţiu în faţa Comisiei.

„România Liberă“ din Ungaria

Get the Flash Player to see this player.
La aflarea acestor informaţii, Nicolae Ceauşescu a ordonat ca aceste persoane să fie ţinute de grăniceri în dormitoare speciale, până la elucidarea fenomenului de intrare masivă din Ungaria şi dinspre Occident.

Generalul Raţiu a dezvăluit şi rezultatul cercetărilor. Mai mult, acţiunea era deja documentată de Securitate: „Am făcut o echipă de cercetare şi am trimis-o pe frontieră. S-au luat cel puţin 20 de  declaraţii de la persoane care recunoşteau că au fost recrutate în organizaţia «România Liberă» de la Budapesta.

Prin 1988, la Bicske, la 40 de kilometri de Budapesta, spre Viena, exista un centru de instruire paramilitară, unde erau cazaţi şi antrenaţi aceşti oameni. O parte dintre cei interogaţi de noi au recunoscut că au venit aici pentru  acţiuni în vederea răsturnării regimului. Erau români şi ţigani“.

Ceauşescu ştia ce este „România Liberă“ din Ungaria. „În 1986 se pleca masiv în Ungaria şi nu se mai întorcea nimeni. Maghiarii au favorizat un timp acest canal, trecându-i în Austria cu ajutorul călăuzelor sau pe vase care făceau croaziere pe Dunăre. În 1987, un oarecare Roşca Marin, economist din Timişoara,  a înfiinţat la Budapesta această organizaţie «România Liber㻓, mărturiseşte Gheorghe Raţiu.

Cu voia Domnului

Generalul Raţiu continuă: „În Budapesta era o biserică, Sfântul Ştefan, dacă nu mă înşel. Preotul se numea, parcă, Geza Nemeth. Acest preot a început să strângă în jurul bisericii o serie de transfugi români. După ce ungurii nu au mai permis ieşirea spre Austria, cea mai mare parte din aceşti transfugi au fost înscrişi în organizaţia «România Liberă». Aşa, se făceau mai multe acţiuni. Se făceau manifeste care se introduceau în ţară. Le difuzau pe vagoanele de cale ferată, iar pe canapele scriau chiar lozinci împotriva lui Ceauşescu.
Get the Flash Player to see this player.


În acest timp, conducătorul organizaţiei, Roşca, pleacă în Occident, iar locul îi este luat de Gheorghe Manea, un tehnician chimist din Ploieşti. Sediul îl mutaseră în acea fostă cazarmă de la Bicske, de care am amintit. Noi, Direcţia I, am trimis peste 60 de persoane acolo, pentru a culege informaţii. Acolo făceau pregătire politică, pregătire paramilitară, cu armament, bătăi cu lanţuri. Au fost pregătiţi pentru dezordine în oraşe, ceva de genul ce s-a întâmplat la Timişoara“.

Istoricii mai spun că aceste grupări au dispărut în momentul în care muncitorii timişoreni au ieşit în stradă, iar revoluţia era deja pornită. Pe seama unor astfel de persoane este pusă şi spargerea mitingului din 21 decembrie de la Bucureşti. Imediat după diversiune grupurile s-au orientat către alte zone ale Capitalei.

Fuga Nadiei Comăneci în America

Pentru destabilizarea lui Ceauşescu, nu numai conspiraţiile erau mecanismul de lucru. România avea o imagine foarte bună în sportul mondial, urmare a unor performanţe fantastice, mai ales la gimnastică. Nu întâmplător, cel mai răsunător caz de „dezertare“ din „Raiul comunist“ a fost creat de o gimnastă. Şi nu de una oarecare, ci de însăşi Nadia Comăneci, „eroina de la Montreal“, care în 1976 uluise toată Planeta, obţinând prima notă 10 din istoria gimnasticii.

Nicolae Ceauşescu a beneficiat de imaginea Nadiei

Puţin după Congresul al XIV-lea, la 27 noiembrie 1989, Nadia este ajutată să fugă din ţară. Alături de Ilie Năstase şi de Ion Ţiriac, Nadia era cel mai cunoscut sportiv român, fiind şi prima gimnastă din lume care a obţinut nota maximă. Istoricul Alex Mihai Stoenescu povesteşte care a fost substratul acestei acţiuni şi cum trebuia ea privită din prisma lui Ceauşescu.

„A fost o lovitură dată de  spionajul maghiar, cu ajutorul mamei Nadiei. Ungurii au organizat acţiunea de influenţare pornind de la informaţii primite de la Bela Karoly, fostul antrenor al Nadiei, rămas între timp în SUA. Doamnele primiseră, de la regimul comunist, o vilă în Cotroceni. În aceste condiţii, s-a căutat o formulă prin care să li se ofere mai mult. Aşa că serviciile au influenţat-o pe mama Nadiei promiţându-i bani şi posturi. Au venit cu o echipă, la sfârşitul lui noiembrie, şi au trecut frontiera cu gimnasta. Pe posturile TV americane, la 2 decembrie 1989, ecranul televizoarelor era împărţit în două.

Pe o parte era întâlnirea de la Malta - furtuna din ziua aceea şi discuţiile de pe nava sovietică -, iar pe alta, avionul cu Nadia Comăneci care ateriza în America. Deci e o operaţiune de imagine, făcută de servicii. Nadia era apropiată de Nicu Ceauşescu. Îl folosea pentru vize la maşini. Se ştia lucrul ăsta, iar o asemenea acţiune nu putea trece neobservată“, explică Stoenescu.

Lovitura a fost devastatoare: prin Nadia, fugea din „Raiul comunist“ nu doar simbolul sportiv numărul 1 al ţării, ci şi prietena apropiată a fiului dictatorului! Semn că în România nu mai era de trăit. Aşadar, Ceauşescu trebuia să dispară!

Un avantaj nefructificat: achitarea datoriei externe

Get the Flash Player to see this player.
În aprilie 1989, România a terminat achitarea datoriei externe. O operaţiune la care Ceauşescu a ţinut foarte mult. De fiecare dată, în cuvântările sale, „Cârmaciul“ le explica oamenilor cât de important este să facem economie pentru a scăpa de povara datoriei externe.

La 12 aprilie, în timpul discursului ţinut la plenara CC al PCR, Ceauşescu a anunţat că România a plătit integral datoria externă. Din acest moment se aştepta o schimbare.

Fost prim-vicepremier în 1989, Ion Dincă, zis şi „Te-leagă“, declara la 21 octombrie 1993 în faţa Comisiei Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989: „După plata datoriilor, noi am făcut o serie de propuneri.

Ceauşescu nu le-a luat în considerare. Exportul nostru era în 1989 de 5,9 miliarde de dolari. După ce am plătit datoria, am rămas cu 3,7 miliarde de dolari. Noi am cerut să se dea, din acest excedent, un miliard de dolari pentru populaţie.

Ceauşescu a spus: «Nu! Banii să meargă la industrie. Nu înseamnă că, dacă am plătit datoria, dăm drumul la curea şi mâncăm tot ce producem!»“. 

Pe un ton uşor ironic, istoricul Alex Mihai Stoenescu concluziona: „Dacă slăbea şurubul după plata datoriilor, treaba era alta. Să-i fi dat românului păpică, pâinică şi chiar nişte benzină în plus... păi, nu-l mai schimba nimeni pe «Nea Nicu», oricât de mult ar fi încercat“.

Foamea şi frigul erau „mascate“ de cuplul dictatorial prin manifestări omagiale de amploare 

Raţionamentul era simplu: dacă românii ar fi avut un trai decent, nu mai ieşeau în stradă pentru a forţa plecarea lui Ceauşescu. Eforturile serviciilor străine ar fi rămas fără rezultat. Şi atunci, singura variantă rămânea o lovitură de palat, ca în Bulgaria lui Todor Jivkov. Acest scenariu avea însă mici şanse de izbândă: în CPEx, ca şi în CC, nimeni nu îndrăznea să i se opună lui Ceauşescu.

Conspiraţie cu miros de brânză

Tot în toamna lui 1989, la Oradea avea să se producă un incident care a zguduit conducerea Partidului. Istoricul Alex Mihai Stoenescu pune întâmplarea tot pe seama loviturilor de imagine la adresa regimului dictatorial.

Get the Flash Player to see this player.
„Este vorba de o poveste cu un cioban care a trecut frontiera la unguri, pe undeva pe lângă Oradea. Acest cioban nu era oricine, era ciobanul Gospodăriei de Partid. El avea aprobare legală să-şi pască oile pe fâşie, la graniţa româno-maghiară. Aprobarea era luată de comun acord cu Miliţia de frontieră de la noi şi cea din ţara vecină. Ciobanul trecea frecvent cu oile în Ungaria. Se ducea seara cu maşina sa, Lada, şi îşi aduna de pe la unguri oile care se pierdeau de turmă. Ciobanul cotiza. Dădea brânză, iaurt şi lapte tuturor şefilor de partid din Oradea. Era acoperit pentru tot felul de infracţiuni. Ăştia făceau rapoarte, dar degeaba. O serie de produse ajungeau la Tudor Postelnicu, ministrul de Interne.
«Dezertarea» sa a fost o acţiune special făcută ca să i se dea lui Ceauşescu peste nas. Pentru investigarea incidentului, Ceauşescu a dat ordin ca ancheta să fie coordonată direct de şeful Securităţii, generalul Iulian Vlad“, povesteşte Stoenescu.

Get the Flash Player to see this player.


Spionii germani


În 1989, când Ceauşescu se pregătea să fie reales, serviciile de spionaj căutau sprijin pentru înlăturarea lui chiar din rândul românilor. Istoricul Alex Mihai Stoenescu a aflat de la generalul Ştefan Alexie - secretar de stat, în 1989, la Departamentul Securităţii Statului - care erau criteriile de recrutare.

„Cu circa o lună, două înainte de evenimentele de la Timişoara, şeful serviciului Bihor a depistat la Borş doi cetăţeni germani – unul de aproximativ 50 de ani, altul de 28-30 de ani. Aceştia intraseră legal în ţară, iar la ieşire aveau asupra lor liste şi documente care puteau fi socotite potrivnice statului român. Listele erau cu anumite persoane de contact, cu adrese şi nume complete. Securitatea a început studierea şi contactarea celor aflaţi pe liste. Pe cei doi germani i-a cazat la un hotel din Oradea. Au recunoscut că au venit cu misiunea de a pregăti persoane care să intervină la momentul oportun prin acţiuni anarhice în oraşele Cluj-Napoca, Sighişoara, Sibiu, Braşov, Cugir. Cei doi nemţi recrutau persoane cercetate pentru încercare de trecere frauduloasă a frontierei, le promiteau chiar ei ajutorul de trecere, persoane cu aviz negativ de a primi viză, de a pleca definitiv din ţară, infractori de drept comun. Asta era ţinta lor“, îi relata Alexie lui Stoenescu.


Get the Flash Player to see this player.
Spionaj


Grupări din Occident şi din câteva ţări ale „lagărului“ socialist au căutat în 1989 complici în România pentru a aprinde scânteia mişcărilor de stradă.

Mâine în „Adevărul“ Începutul Revoluţiei. Rolul „turiştilor“ sovietici
Introdu codul de mai jos:


* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.



Trimite Anuleaza
TRIMITE
0 comentarii
 
     

    VIDEO 21 decembrie: Ceauşescu a picat în capcana propriului miting

    „Marea demonstraţie a oamenilor muncii“, organizată în sprijinul regimului, s-a transformat în ...

    VIDEO „Scrisoarea celor şase“: poştaşul vine de la Moscova

    Documentul asumat de şase veterani ai PCR a zguduit, în martie 1989, „unitatea de monolit“ a co ...

    VIDEO 20 decembrie 1989: disperarea lui Ceauşescu

    Declaraţia televizată a durat circa 10 minute, însă a fost doar o parte din mesajul pregătit pe ...

    Martorul la uciderea lui Trosca: "Sergiu Nicolaescu e scenaristul şef al măcelului de la MApN"

    În noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, colonelul Gheorghe Trosca, şeful de Stat Major în cadr ...

    „Fraţilor, am învins! Televiziunea e cu noi!“

    În timpul în care Ceauşescu fugea spre nicăieri, postul public de televiziune a trecut din mâna ...

    Paştele în Epoca de Aur: enoriaşii se duceau pe furiş la biserică, în timp ce familia Ceauşescu respecta cu rigoare tradiţiile

    Cea mai mare sărbătoare creştină, Paştele, a fost întotdeauna un prilej de meditaţie, de rugăci ...

    Capturarea lui Bobu şi a lui Mănescu

    Manea Mănescu şi Emil Bobu au plecat de la Snagov cu un Aro, fiind prinşi în Găeşti şi predaţi ...

    VIDEO Începutul Revoluţiei: turiştii sovietici şi manevrele diplomatice

    Înainte de a acţiona direct în stradă, diversioniştii au sondat localităţile în care pot declan ...

    VIDEO Ceauşescu n-a înţeles ce-i pregătea Gorbaciov

    Liderul comunist de la Bucureşti a închis lista schimbărilor orchestrate de Moscova în 1989. An ...

    VIDEO Ultima vânătoare: măcel la fazani

    Revenit nervos de la Moscova, Ceauşescu s-a dezlănţuit într-o pădure din Giurgiu. Peste 15 zile ...


    Mălin Bot

    Instalarea prim-ministrului pupilă Victor Ponta, la Guvern, în fostul birou al mentorului-inculpat Adrian Năstase, capătă un înţeles simbolic aparte astăzi, după manevrele de la Inspectoratul de Stat în Construcţii. Continuare

    Adevarul on Facebook

    Politicienii care este

    Grigore Cartianu

    Acest articol n-ar fi existat dacă urechile autorului său n-ar fi biciuite, seară de seară, de un cuvânt folosit de politicieni precum bisturiul chirurgical de către ţapinari: „datorită“.

    Du-te acasă, bodyguard!

    Petre Barbu

    Şi am uitat, la dracu’!, să mă iubesc şi să-mi iubesc îngerul meu păzitor.     

    Se poartă căpuşele

    Simona Catrina

    Mi-amintesc de un amic bun ca un corn cald, generos şi chitit pe o viaţă onestă, îndrăgostit ghem de o colegă de facultate.

    Papagalul lui Flaubert

    Andrei Craciun

    Am aniversat de curând, în tăcere, fără fast, ba chiar fără niciun martor, un deceniu de când sunt flaubertian.

    Restauraţia

    Liviu Avram

    Cel mai norocos personaj din procesul Trofeul Calităţii este Adrian Năstase.

    VIDEO "Dacii - Adevăruri tulburătoare 2012": filmul, vizionat de sute de mii de români, răstoarnă istoria

    „Istoria României se bazează pe un lung şir de falsuri?" Răspunsurile oferite în documentar au provocat o veritabilă frenezie: peste 360.000 de vizualizări, aproape 800 de comentarii.

     
    anuntexpres.ro - widget 5 articole