Adevarul.ro

Lupta pentru putere, după fuga lui Ceauşescu, s-a dus şi prin intermediul Televiziunii Române. Euforia primelor ore după fuga dictatorilor s-a caracterizat printr-o hărmălaie generalizată pe postul naţional de televiziune. Totuşi, au existat şi grupuri care au „lucrat“ organizat.

Tot azi în "Adevarul": Ceauşescu, la mila unor oameni amărâţi

Dictatorul a fugit!“, „Libertate“, „Televiziunea e cu noi!“, „Armata e cu noi!“, „Am învins!”. Sunt primele reacţii difuzate de Televiziunea Română, după ce a fost preluată de revoluţionari. În paralel, cu euforia din Televiziune, pe de o parte, Ceauşescu fugea spre nicăieri, iar pe de altă parte, cei care aşteptau ruptura se pregăteau să preia puterea. O putere care nu mai era în sediul CC, ci luase drumul Ministerului Apărării.

În cele două ore şi jumătate de fugă nebună a lui Ceauşescu, de pe sediul CC până la Inspectoratul pentru Protecţia Plantelor Târgovişte, la Televiziune se tranşează totul: se transmite traseul pe care fuge dictatorul, iar noul grup care preia puterea încearcă să-şi consolideze poziţia.

„Călăul poporului nostru e la Titu!“

În primele minute după intrarea revoluţionarilor în studioul 4 al Televiziunii, mesajele erau haotice. Nimeni nu ştia cui să i se subordoneze sau cui să-i dea comenzi. Toată lumea era „la putere”.

În jurul orei 13.45, la mai bine de o oră şi jumătate de la fuga lui Ceauşescu, în hărmălaia de pe postul naţional de televiziune se face un apel la linişte. Vorbiseră Petre Roman şi generalul Mihai Chiţac. Revoluţionarii comentau.

A apărut Ion Caramitru:

Ion Caramitru: „... un moment, un comunicat important... Nicolae Ceauşescu, călăul poporului nostru, se află pe aeroportul de la Titu şi încearcă să fugă. ”

Un civil cu barbă: „ ... după ce a încercat să ţină un discurs populaţiei şi populaţia l-a huiduit şi a aruncat cu pietre în el, şi a fugit în Piaţa Palatului...”

Ion Caramitru: „Acum e la Titu. Cei care sunt în preajmă să ia măsuri să... să-l prindă pe ticălos... să nu fugă peste hotare...“

Mircea Dinescu: „Faceţi apel la armată!“

Petre Roman: „Cine se uită acolo?“

Gen. Mihai Chiţac: „Unităţile militare care se află în zonă să răspundă la chemarea noii orientări politice, în acest scop.“

Petre Roman: „Să nu permitem ca dictatorul să nu fie judecat! Să-l prindem pentru a fi judecat!“

În continuare, generalul Chiţac a ordonat de la Televiziune să se ia măsuri, iar emisia a luat o pauză. În scurt timp, după o intervenţie a generalului Militaru, care le ordonă unor generali să vină la Televiziune,  realizatorul Teodor Brateş mai face un anunţ:
Teodor Brateş: „... primim informaţii că se dă băutură, gratuit, în cârciumile din Bucureşti, să se îmbete oamenii, să-i incite la dezordine, la acte care se pot întoarce împotriva noastră. Să ne păstrăm demnitatea de oameni, să nu ne îmbătăm. Să ne îmbătăm doar cu bucuria, cu acest soare al libertăţii, nu cu băuturi alcoolice“.

„Ceauşescu a intrat într-o Dacie roşie“

Studioul 4 al TVR, scena deschiderii emisiei, în jurul orei 13.00

Înainte ca pe postul naţional să apară Ion Iliescu, primii martori la aterizarea elicopterului prezidenţial, în câmp la Sălcuţa, au dat primele informaţii despre traseul lui Ceauşescu. Este vorba de primul telefon dat de inginerul Marius Popescu, din Titu, de la Farmacie. Iată cum este prezentat momentul în cartea „Revoluţia Română în direct”. Anunţul este făcut de redactorul George Marinescu, nu înainte de a se spăla de păcate în faţa telespectatorilor.

George Marinescu: „Dragi telespectatori, ... cetăţeni ... În aceste momente, şi grele, dar şi fericite, mă văd nevoit, cu multă părere de rău, să-mi fac «mea culpa» faţă de o ţară întreagă care ani de zile m-a urmărit, transmiţând tot felul de comunicate. Daţi-mi voie să vă prezint un alt comunicat. De această dată, cred că va încălzi inimile, dar totodată va trebui să mobilizeze toată atenţia, toată vigilenţa noastră. Iată despre ce este vorba. Un inginer agronom din Botoşani, de lângă Titu, din păcate nu i-am putut reţine numele, se auzea foarte slab, a transmis telefonic că nu cu mult timp în urmă a aterizat un elicopter alb, din care au coborât Nicolae Ceauşescu cu soţia. Unul dintre cei doi membri ai gărzii care i-au însoţit a intrat într-o Dacie roşie cu numărul 4 – B – 2646, sper ca numărul să fie corect reţinut. Dacie roşie cu numărul 4 – B – 2646. Repet, sper ca numărul să fi fost corect reţinut. Şoferul este un bărbat cu pălărie. Maşina s-a îndreptat spre drumul naţional 6. Este necesar să se supravegheze, cu atenţie, toate drumurile, toate căile de acces spre şi dinspre judeţele Argeş şi Dâmboviţa”.

În tot entuziasmul preluării comunicatului a fost transmis drumul naţional 6, în loc de drumul naţional 7. În realitate, cel care a telefonat era inginerul Marius Popescu de la ferma Potlogi de lângă Sălcuţa, iar şoferul Daciei roşii, bătrânul cu pălărie, avea să fie doctorul Nicolae Decă.

„Stimaţi tovarăşi, prieteni, cetăţeni“

Imediat după acest anunţ, pe post se ia o scurtă pauză. Ceauşescu era în goană spre Târgovişte. La Bucureşti începuse goana după putere. Noii lideri încercau să se facă cunoscuţi. Trecuse de ora 14.00. În studioul 4, după pupături prealabile de pe hol, a apărut Ion Iliescu. A fost prezentat protocolar de Teodor Brateş.

Teodor Brateş: „Stimaţi telespectatori, avem marea bucurie de a găzdui, aici, în studio, pe Ion Iliescu ...”

Iliescu este pupat, în direct, de un cetăţean din Ploieşti, Matei Ioan. Brateş continuă.

Teodor Brateş: „Domnul Iliescu este fiul...este fiul unui revoluţionar, unui patriot, el însuşi patriot. După ce aviaţia ... reprezentantul aviaţiei ne va comunica ceva foarte important, vă rugăm ... şi ceva foarte urgent, vă rugăm să-l ascultaţi pe Ion Iliescu.”

Mesajul viitorului preşedinte începe în termenii deja cunoscuţi:

Ion Iliescu: „Stimaţi tovarăşi, prieteni, cetăţeni, sunt şi eu stăpânit de emoţie ca toţi ceilalţi care au vorbit înaintea mea şi ca toţi cetăţenii acestei ţări, care trăiesc momente excepţionale. Dinamica desfăşurării evenimentelor din ultimele zile a fost fără egal. Nimeni nu se aştepta ca acest regim care se vroia a-toate-stăpânitor, a-toate-ştiutor, a-toate-făcător, care nu manifesta luciditatea minimă necesară pentru a înţelege momentele de dramatism pe care le trăieşte naţiunea română...”.

Primul discurs al lui Iliescu, difuzat din studioul 4, a mai conţinut un apel foarte important pentru cei care aveau „lecţiile făcute“, după ce se anunţă abandonarea puterii de către Ceauşescu.

Ion Iliescu: „...În jur de ora 17.00, la sediul Comitetului Central să vină toţi cei responsabili care se pot angaja în această operă constructivă, de care trebuie să ne apucăm încă de
astăzi...“

Pe urmele lui Ceauşescu

Iliescu, la prima intervenţie pe postul naţional, puţin după ora 14.00

În timp ce la Televiziune aveau discursuri mobilizatoare oameni ca generalul Militaru, Silviu Brucan, Petre Roman şi Ion Iliescu, dictatorii fugeau spre Târgovişte. Euforia evenimentului aduce din nou informaţii proaspete despre traseul lui Ceauşescu. Anunţul era  făcut de Mihai Lupoi.

Mihai Lupoi: „După o lungă ... după atâtea veşti proaste şi foarte bune şi minunate avem una şi mai minunată... aici... omenească... de suflet... aici în faţa Televiziunii, în acest moment s-a născut un copil, probabil că se va numi Victoria, sau Victoriţa, sau Victor, ca să semnifice victoria noastră”.

După aplauze, Lupoi continuă: „Suntem anunţaţi de două persoane diferite din Boteni că dictatorul Ceauşescu a coborât dintr-un elicopter alb şi s-a urcat într-o maşină condusă de generalul Neagoe. Se pare că numărul maşinii... este o Dacie roşie cu numărul 4 – B, fie 2 – B – 2646. Se pare că se îndreaptă spre drumul naţional 6. Rog... vă rog să mă lăsaţi... rog unităţile militare din Dâmboviţa şi cele limitrofe aeroportului Boteni şi judeţul respectiv, să păzească drumurile şi să dovedească maximum de vigilenţă pentru prinderea dictatorului...”

Studioul complotiştilor

În timp ce Nicolae Ceauşescu fugea fără o direcţie anume prin Dâmboviţa, la sediul Televiziunii Române, autointitulată şi „Liberă”, începuseră să apară „premianţii”. Oameni care vorbeau organizat, care aveau mesaje cu o ţintă precisă. Este vorba de Petre Roman, generalul Nicolae Militaru, Ion Iliescu, Silviu Brucan. Toată această transmisie organizată se desfăşura în studioul 5 al Televiziunii, şi nu în studioul 4, unde era hărmălaie şi de unde s-a difuzat primul apel al lui Ion Iliescu. A urmat un alt apel al lui Iliescu, în linişte, din studioul 5.

Audiat de Comisia Senatorială pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989, la 22 februarie 1994, fostul redactor-şef adjunct al departamentului „Actualităţi”, Teodor Brateş, declara:

„În apropierea studioului 4 este studioul 5, care este studioul coordonator al întregului program. Dacă se transmite din studiourile 1, 2 sau 3, trece totul prin studioul 5. Acolo se află secretarul general de emisie. El coordonează întreaga emisie, are legătură cu magnetoscoapele, cu telecinema, pentru că acolo este o uzină, din punct de vedere organizatoric. Regizorul care era acolo întrerupea din când în când emisia în studioul 4 şi dădea ce se întâmplă în studioul 5, după nişte criterii numai de el ştiute sau comandate de cineva. Extrem de multe lucruri au fost întrerupte de la jumătate în studioul 4, ca să se dea legătura în studioul 5. De exemplu, generalul Militaru a venit direct în studioul 5. Eu nu-l cunoşteam. La fel, domnul Iliescu. A venit întâi în studioul 4, apoi m-am trezit cu el vorbind, cu «dragi tovarăşi», din studioul 5. Aceste lucruri s-au lămurit după ora 16.30, când totul s-a transmis numai din studioul 4. E o supoziţie, de exemplu, domnul Brucan n-a venit în studioul 4, domnul Militaru la fel, domnul Iliescu, a doua oară, a ocolit studioul 4. Deci, au fost două surse de emisie. În afară de Dinescu şi Caramitru, în studioul 5 nu erau revoluţionari. În jurul orei 14.45, Petre Popescu a anunţat pe post, fără să mă avertizeze, că în curând va vorbi o personalitate. În clipa aceea l-am văzut vorbind pe Ion Iliescu şi am făcut asociaţia de idei, că el este personalitatea. Ştiam cum arată, dar nu am vorbit niciodată cu el.”

În tot acest timp, Ceauşescu se apropia de sfârşitul drumului. Era la Târgovişte, la Centrul de Plante. La ora 14.50 a fost preluat de miliţie, iar pentru soţii Ceauşescu urmează câteva ore în câmp, la câţiva kilometri de Târgovişte. La Bucureşti, Iliescu şi grupul din jurul lui, care va forma noul centru de putere, la MapN, continuă să-şi consolideze poziţia.

La sediul CC, unde puterea a fost abandonată, mai multe grupuri de revoluţionari, şi chiar de foşti activişti de partid încercau să formeze guverne. Revoluţionarul Dan Iosif afirma: „Cred că în primele ore s-au format vreo 14 guverne. La fiecare etaj se făcea câte un guvern.”

Cel mai cunoscut dintre ele a fost „Guvernul Verdeţ”, în care Ion Iliescu ocupa funcţia de ministru al Culturii. Acest guvern  a rezistat numai 20 de minute. În acest timp, puterea era în altă parte.

Domnul Iliescu a venit întâi în studioul 4, apoi m-am trezit cu el vorbind, cu «dragi tovarăşi», din studioul 5.  Extrem de multe lucruri au fost întrerupte de la jumătate în studioul 4, ca să se dea legătura în studioul 5.
Teodor Brateş
fost redactor-şef adjunct
Actualităţi TVR