Adevarul.ro

Statul a preluat 6.258 de moşii şi a trimis în puşcărie sau în domiciliu obligatoriu 7.804 persoane.La 2 martie 1949, ora 3.00, echipe mixte formate din activişti PCR, miliţieni şi un total de 69.885 de muncitori şi ţărani au început confiscarea moşiilor. Citeşte la finalul articolului Raportulintegral al Comisiei Centrale de executare a Decretului 83.

Exproprierea moşiilor punea în aplicare Decretul 83 din 1949, semnat câteva ore după declanşarea operaţiunii, pentru ca totul să rămână secret. La nivel de judeţ, cel mult trei activişti cunoşteau ce urma să se întâmple, iar muncitorii au fost mobilizaţi în ziua premergătoare, fără a li se spune misiunea.

Un rezumat al acestei operaţiuni se regăseşte în Raportul Comisiei Centrale de executare a Decretului 83, raport din care publicăm câteva fragmente. Documentul a apărut în volumul „Istoria comunismului din România”, întocmit de Comisia prezidenţială pentru analiza dictaturii comuniste din România.

„IMGB“ la sate

Aşa cum aflăm din Raport, „în toată ţara, acţiunile au început la ora fixată”, ora 3.00, 2 martie 1949, şi au durat patru zile. Au participat echipe formate din activişti PCR şi miliţieni, dar şi 18.974 de muncitori aduşi din oraşe, precum şi 50.911 ţărani săraci. Mai mult, într-unul dintre cazuri, în judeţul Sălaj, fiindcă activiştii şi miliţienii nu reuşeau să facă faţă numeric, 100 de ţărani săraci au fost îmbrăcaţi „în haine de militari şi au fost folosiţi ca atare”.

Raportul vorbeşte despre rolul esenţial al proletariatului: „Menţionăm că în această operaţie muncitorii au constituit elementul de bază, însă şi ţăranii săraci, membri de Partid, mobilizaţi în noaptea premergătoare operaţiei, au avut o bună atitudine de clasă”.

Raportul Comisiei Centrale este structurat pe capitole şi conţine doar o relatare seacă a evenimentelor ce au ruinat vieţi şi au umplut închisorile comuniste.Citiţi alăturat fragmente din Raportul Comisiei Centrale de executare a Decretului 83 din 1949.

Infarct în timpul evacuării

„Scînteia” din 4 martie 1949 vorbeşte despre confiscarea moşiilor din judeţele Cluj şi Hunedoara

„În marea lor majoritate, moşierii expropriaţi au avut o atitudine pasivă, supunându-se dispoziţiunilor pe care le-au primit din partea tovilor însărcinaţi cu preluarea.În câteva cazuri, moşierii expropriaţi au refuzat să ia obiectele la care aveau dreptul, conform instrucţiunilor, răspunzând că nu ridică nimic pentru că se vor întoarce înapoi. În alte cazuri au refuzat să ia obiectele la care aveau dreptul, fără să dea niciun fel de explicaţie, răspunzând tovilor că pleacă şi lasă totul...

- Unii moşieri au fugit în momentul prezentării comisiunilor de preluare la comune, sau în timpul transportului.
- În legătură cu evacuarea celor expropriaţi, s-au mai ivit următoarele cazuri: Moşierul Burdescu, comuna Urşi, judeţul Argeş, suferind de cord, a decedat în timpul transportului.
- În comuna Ungureni, judeţul Botoşani, a fost găsit fiul moşierului Arnăutu care după multe insistenţe a fost evacuat. La inventarierea casei s-au găsit: o uniformă de ofiţer german SS, crucea de fier, 1 sabie şi literatură fascistă în bibliotecă.“

„Fiul moşierului Arnăutu”, cum apare în Raport, este Ion Arnăutu, care a urmat mai multe şcoli militare din România şi Germania şi a luptat atât pe frontul de Est, cât pe cel din Vest, unde a fost şi rănit.

După război a devenit ţărănist, iar în 1949 a intrat în grupul de rezistenţă al lui Grigore Sandu, în munţii Bucovinei. A fost arestat în 1949 şi condamnat la 25 de ani de muncă silnică. A trecut prin mai multe închisori comuniste, timp de 10 ani. A murit în 1959, în închisoarea de la Râmnicu Sărat, unde a fost torturat şi i s-a refuzat tratamentul medical.

Cazuri de rezistenţă


„Judeţul Romanaţi - În comuna Preajba de Pădure, moşierul Petre Cioconea a tras focuri de revorver, fără să rănească vreun membru din Comisia de Preluare, fugind apoi în pădure. A fost pus în urmărire.

Judeţul Mehedinţi - În comuna Greceşti, moşiereasa Firulescu nu a vrut să deschidă uşa şi a început să ţipe, forţând comisia să spargă o fereastră.

Judeţul Dolj - În comuna Poiana Mare, moşierul general Grigorescu nu a vrut să părăsească moşia, strigând „să fie împuşcat pe loc”. A fost luat cu forţa.

Judeţul Vaslui - Moşierul Rotaru Constantin nu a vrut să deschidă uşa, silind Comisia să o forţeze, iar în momentul pătrunderii membrilor comisiei în conac a sărit cu toporul la ei.

Judeţul Dâmboviţa - În comuna Cucuieţi, moşierul Deleanu a fugit ameninţând cu revorverul pe tovii din echipele de sprijin. Nu a fost prins.

Judeţul Teleorman - În comuna Zlăteşti, moşierul general Boboc nu a vrut să părăsească moşia, silind comisia să-l forţeze.

Judeţul Dorohoi - Moşierul Alexandru Rosetti a întâmpinat pe membrii comisiei sărind cu toporul. După ce a fost dezarmat, s-a calmat.“

În raport se vorbeşte despre Alexandru Anton Scarlat Rosetti, fost ofiţer de carieră. A făcut cinci ani de închisoare, cea mai mare parte la Canal. Autorul raportului îl confundă cu fratele său, tot Scarlat Rosetti, ridicat de la moşie împreună cu soţia şi trei copii mici. Familiei i-a fost fixat domiciliu forţat la Câmpulung Muscel.

Starea de spirit a ţărănimii

Caricatură apărută în „Scînteia”, martie 1949

„Ţărănimea săracă“, a primit bine aceste măsuri, manifestându-şi bucuria, lucru care a rezultat din participarea numeroasă a ţărănimii sărace la adunările în care s-a explicat scopul exproprierii moşiilor”.

Judeţul Dolj - s-au strigat lozinci şi s-au arborat drapele roşii la unele conace, din proprie iniţiativă.

Judeţul Ilfov, comuna Răduleşti - ţăranii au manifestat după adunare pe străzile comunei.

Judeţul Olt, comunele Drăgăneşti şi Milcov - ţăranii au spus «bine c-am scăpat de trântori, şi cerul se bucură că a scăpat de ei» (era vorba de căderea zăpezii).

Judeţul Rădăuţi, moşia Stârcea, după terminarea şedinţei, salariaţii au pus plugurile şi au arat 6 ha.

Au fost şi unele manifestări de compătimire la adresa moşierilor. De exemplu, în comunele Cuca şi Găjani, judeţul Argeş, unii ţărani îl compătimeau pe moşier. În Prahova, comuna Parepa, unde moşierii Nenişor (4 fraţi) aveau priză în ţărănime, a trebuit să se facă 3 prelucrări, ţărănimea manifestând o rezervă“.

Din Raport deducem că locuitorii înstăriţi ai satelor, chiaburii cum erau ei numiţi de comunişti, au înţeles rapid că ei aveau să devină următoarea ţintă a „reformei agrare” şi a exproprierilor. Iată cum descrie Raportul starea de spirit din interiorul acestei categori de ţărani:

„Atitudinea chiaburimii a fost în general îngrijorătoare faţă de aceste măsuri. Au fost cazuri când chiaburi au încărcat în căruţe ce au putut încărca şi au părăsit comunele... În comuna Achia, chiaburii, mijlocaşii, care au antrenat chiar ţăranii săraci, s-au prezentat la delegaţii care preluau o moşie şi le-au oferit şi pământul lor”.

Abateri ale tovilor


Comisia susţine, în ceea ce priveşte „comportamentul tovilor care au participat la preluare”, că s-au înregistrat „unele abateri puţin numeroase (30 de cazuri în total cunoscute până acum”).

„Sinaia, judeţul Prahova - Delegaţii Creţoiu D-tru şi Ionescu Mihăilă au fost găsiţi de miliţie beţi şi desbrăcaţi în gara Sinaia. Tot în Prahova, la moşia lui Minculescu, delegatul Roşca a dosit mai multe lucruri de valoare, un colier şi altele, căutând să arunce bănuiala pe tov. Stanciu, secretar al judeţenei, care trecuse pe acolo. Fiind sesizat pe teren, tov. Stanciu s-a întors cu Miliţia şi mai mulţi delegaţi, descoperind bunurile şi pe autor, care a fost arestat.

„Scînteia” din 3 martie 1949 a publicat Decretul numărul 83

Comuna Ceptura, judeţul Prahova - Trei delegaţi împreună cu miliţianul şi-au împărţit parte din lucrurile de valoare găsite la moşie. Au fost descoperiţi şi arestaţi.

Judeţul Covurlui - delegaţii Stelea Ştefănescu şi Mănchescu au înlesnit fuga moşieriţei Linca Zaharia; au fost arestaţi toţi 3.
Restul abaterilor sunt asemănătoare (beţii, mici furturi etc.)“.

Nici miliţienii n-au fost mai disciplinaţi, aflăm din Raport: „În judeţul Dorohoi, sergentul major Sârbu Ilie s-a îmbătat, iar miliţienii din comuna Borzeşti şi Dănăcheni au ridicat, peste capul delegatului partidului, 5 ciobani ai moşierului Hârtopeanu, pe motiv că sunt slugile boerului... La Turda un miliţian a încercat să fure 6 linguri de argint.... În comuna Ceptura, judeţul Prahova, miliţianul care însoţea comisia de preluare s-a făcut părtaş la furt.”

Din „Scînteia“, 4 august 1989

Vizită de lucru

În pagina 1 a ziarului, soţii Nicolae şi Elena Ceauşescu sunt întâmpinaţi cu pâine şi sare în câteva unităţi agricole de cercetare din judeţele Teleorman şi Călăraşi. În aceeaşi zi, cei doi au vizitat şi „marele şantier de amenajare complexă a rîului Argeş pentru navigaţie, obiectiv economic de însemnătate”.

Irigaţii la Dăbuleni

Dăbuleni, comună devenită faimoasă graţie lui Mircea Geoană, apare într-una din ştirile publicate în „Scînteia” din 4 august. Este vorba despre anunţarea irigării fără întrerupere a terenurilor nisipoase din sudul judeţului Dolj, îndeosebi în zona localităţilor Dăbuleni, Bechet şi Amărăşti.

Pompă în premieră

Centrul de Cercetare Ştiinţifică şi Inginerie Tehnologică pentru Utilaje de Construcţii Brăila a realizat prima pompă de injecţie pentru motoare navale. Unicatul a fost asimilat rapid în producţie, urmând să echipeze motoarele navale fabricate la Întreprinderea Constructoare de Maşini din Reşiţa.

Efortul colectivului

În pagina 2 a ziarului este tratată „problema” Întreprinderii de Utilaj Petrolier din Târgovişte, unitate cândva fruntaşă. De circa patru ani, întreprinderea nu reuşea să-şi realizeze niciun indicator de plan. Pentru a se trece peste acest moment nefericit din viaţa unităţii, hotărâtor este efortul propriu al colectivului, spune „Scînteia”.

Gospodărire ecologică

„România este şi un dar al Carpaţilor, munţi care au fost, sînt şi vor fi încorporaţi în viaţa poporului român”, descoperim în pagina 3. „Gospodarilor munţilor” li se cere să ia în considerare toate „cerinţele ecologice cuprinse în sistemul legislativ”, pentru „asigurarea vitalităţii ecologice a cununei carpatice”.