Adevarul.ro

Marele premiu oferit de „Adevărul“ constă într-un sejur pentru două persoane în ţara lui Fidel Castro. Un juriu din zece persoane va alege între cele zece fotografii din finală. Azi vom alege câştigătorul excursiei în Cuba. Un juriu format din zece persoane va decide între cele zece fotografii intrate în faza finală a concursului „Înapoi  în comunism“.

Cel mai mare concurs de poze scanate din peisajul online românesc, organizat de „Adevărul", a luat sfârşit. Au fost zece săptămâni intense, în care cititorii ziarului „Adevărul" şi ai site-ului adevarul.ro au rememorat episoade din perioada comunistă.

Se poate spune că fotografiile aduc mărturie despre o altfel de istorie, alcătuind un "Album al comunismului". Multe generaţii şi-au amintit de stagiul militar, culesul de cartofi, defilările de 1 Mai şi 23 August sau deportările în Bărăgan. Pentru cei tineri, acest album oferă o imagine mai clară asupra trecutului din care vin părinţii şi bunicii lor.

Cine jurizează

Au fost 68 de câştigători zilnic, iar fiecare dintre cele zece săptămâni ale concursului a avut un învingător, aceştia din urmă calificându-se în finală. Pentru a fi desemnat marele câştigător, s-a format un juriu din zece persoane care vor acorda un punctaj fiecărei poze şi poveşti. Va câştiga citititorul care va întruni cel mai mare punctaj. Poza şi povestea câştigătoare vor fi publicate în ediţia de azi a ziarului „Adevărul de Seară" şi mâine, în „Adevărul".

Fiecare dintre cei 10 componenţi ai juriului va vota după sistemul aplicat la Eurovision (locul 1 - 12 puncte, locul 2 - 10 p, locul 3 - 8 p, locul 4 - 7 p, locul 5 - 6 p, locul 6 - 5 p, locul 7 - 4 p, locul 8 - 3 p, locul 9 - 2 p, locul 10 - 1 p). Dacă până la data de 22 ianuarie 2010, câştigătorii nu semnează procesul-verbal cu organizatorul, aceştia îşi vor pierde premiul. Eventualele premii neacordate făcând obiectul unei alte extrageri.

787 fotografii au fost încărcate pe site de cititorii adevarul.ro în cele zece săptămâni de concurs.

Câştigătorul săptămânii 15 -18 octombrie: Dragoş Roman Floare

Ei au fost parinţii mei. Modeşti şi săraci. Comunismul i-a prins deja în vârstă. Sănătatea şi problemele cu copiii nu le permiteau prea multe norme la colectiv şi, ca urmare, şi produsele primite pentru acestea erau puţine.

Pe vremea aceea, nici statul şi nimeni altcineva, în afară de Dumnezeu, nu te ajuta. S-au stins săraci, cum au trăit, săraci şi amărâţi.

Câştigătorul săptămânii 19-25 octombrie: Costel Moiş Stoiana

Înainte de începerea propriu-zisă a cursurilor, atât militarii în termen, cât şi elevii şcolilor militare participau cu drag la cules recoltele patriei. În Insula Mare a Brăilei, pentru că era producţie mare şi populaţie puţină. În această poză suntem eu şi prietenul meu, în toamna lui 1985.

Meciurile, puţinele bucurii, le vedeam cu pătura în cap la televiziunea bulgară!

Câştigătorul săptămânii 26 octombrie - 1 noiembrie: Niculae Pantazică

Toamna, în fiecare an şcolar, începând cu 16 septembrie şi aproape până în vremea tezelor trimestrului I, elevii de la ţară învăţau să culeagă mere, prune, pere şi cartofi.

Mi-aduc aminte că miliţianul ne spunea în fiecare dimineaţă: fiecare elev n-are voie să ia acasă mai mult de 4 mere în coş sau găletuşă! Noi luam 4 mere în coş şi găletuşă şi 35-40 în sacoşă! Iar profesorii... ne păzeau de miliţieni!

Câştigătorul săptămânii 2-8 noiembrie: Ionela Creţu

„În această poză sunt bunicul şi părinţii mei. Imaginea datează din anul 1966. A fost făcută la Poligonul din Râmnicu - Sărat", ne scrie Ionela Creţu.

Puteţi observa o poză de familie tipică a României din perioada comunistă care poate spune mai mult decât o mie de cuvinte.

Câştigătorul săptămânii 9-15 noiembrie: Florin Mesca

De-a lungul vieţii mele de tânăr în formare, destinul mi-a fost de multe ori determinat de acţiunile acestor personaje politice, dacă aveam pile sau nu la cine trebuia!...

Cea mai înaltă şcoală a lor era Ştefan Gheorghiu, un loc în care îşi întăreau poziţiile cei mai merituoşi activişti. Şi când spuneau cuiva că sunt absolvenţi ai unui curs la această înaltă instituţie politică, o făceau cu o... gravitate elaborată:"Eu am făcut Ştefan Gheorghiu!".

Câştigătorul săptămânii 16-22 noiembrie: Ileana Mateescu

Cine trece acum prin Câmpia Bărăganului, între Brăila şi Slobozia, între satele Viziru şi Însurăţei, pe dreapta, vede, cam la 1,5 km depărtare de şosea, o casă. Acea construcţie poate să fie orice.

Ea reprezintă ultima dovadă că în acel loc, cu 58 de ani în urmă, pe 18 iunie 1951, au fost abandonaţi într-un câmp cultivat cu bumbac, sub cerul liber, mai multe sute de români aduşi cu forţa de regimul comunist din judeţele Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi.

Câştigătorul săptămânii 23-29 noiembrie: Mihai Costache

După război, când ţiganii reveniră din bejenie, aduseră cu ei din Transnistria o mulţime de leacuri pentru boli, podoabe din alpaca, talismane şi felurite mărfuri, iar un taraf de lăutari orbi care-i însoţea le cânta noapte de noapte povestea pribegiei lor, din ziua când nemţii îi înţepară cu baionetele în buci şi-i goniră peste hotar, până la ceasul când trecură îndărăt crestele Ceremuşului, pe sub zidurile umede ale cetăţii, împingând carele îngreunate de încărcătură.

Câştigătorul săptămânii 30 noiembrie- 6 decembrie: Ana Maria Vit

Pentru defilarea de 23 august, fata mea a fost dusă la Reşiţa pentru o săptămână de pregătire, împreună cu alte colege de clasă.

Vorbeam în fiecare zi, ne suna cu taxă inversă. Vreau să vă spun celor tineri de acum: nu ne mai condamnaţi pentru faptul că am fost comunişti! Nici noi nu am fi vrut să fim, dar eram obligaţi. Voi nu ştiţi nimic. De mici copii eram crescuţi şi îndoctrinaţi cu cântece şi poezii despre Ceauşescu.

Câştigătorul săptămânii 7-13 decembrie: Rareş Augustin

În 1962, în timpul "Crizei rachetelor", studenţii Universităţii Bucureşti au fost organizaţi într-un marş în sprijinul Cubei. Marşul a pornit din faţa Facultăţii de Ştiinţe Juridice.

Apoi, în dreptul Universităţii s-a ţinut un miting. Marşul a continuat până la Ambasada SUA, unde au fost produse pagube materiale.

Câştigătorul săptămânii 14-20 decembrie: Gheorghe Amaicei

Am fost martor al epopeii Bicazului! Construcţia a început în 1950 şi s-a finalizat la finele lui 1960. În locul unui sat cu 450 de familii s-a ridicat oraşul Bicaz.

Localnicii şi-au schimbat ocupaţiile. La muncile cele mai grele (în batardou, la tunel intrare, tunel ieşire şi la excavaţii) erau puşi să lucreze deţinuţi politici, fii de chiaburi şi de intelectuali. Aceşti tineri făceau stagiul militar la muncă (unităţi speciale denumite T.R.L., tradus, „Târnăcop, Roabă, Lopată").

Componenţa juriului